FMI se teme că Moldova pierde saci cu bani: Guvernul promite reformă fiscală

Republica Moldova are un program cu FMI cu o durată de 40 luni și a fost aprobat la 21 decembrie 2021. În luna mai 2022 a fost majorat volumul total de creditare la circa 783 milioane de dolari S.U.A. (594,3 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), din care circa 459 milioane de dolari S.U.A. (348,5 milioane de DST) au fost deja debursate. Iar pentru a continua programul Executivul de la Chișinău și-a asumat un șir de reforme.

Guvernul, cu ajutorul experților FMI, a inițiat o analiză detaliată a Codului fiscal pentru a identifica legăturile și corelațiile dintre politica fiscală și administrarea veniturilor. Aceasta are scopul de a descoperi punctele slabe ale sistemului și de a fundamenta deciziile pentru a crea un sistem fiscal mai progresiv.

În baza rezultatelor analizei facilităților fiscale, guvernul va elabora propuneri pentru eliminarea acestora până la 31 decembrie 2024. Acest proces va permite reducerea ineficiențelor și mobilizarea veniturilor interne, eliminând practicile abuzive.

Guvernul intenționează să fortifice capacitățile instituționale ale Serviciului Fiscal de Stat, conform recomandărilor FMI, pentru a gestiona eficient riscurile legate de veniturile fiscale. Acțiuni concrete includ investigarea infracțiunilor fiscale, sporirea gradului de conformare fiscală voluntară și lansarea schimbului automatizat de informații fiscale cu Forumul Global al OCDE până în noiembrie 2024.

Modificările Codului vamal, armonizate cu reglementările UE, au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024. Acestea vor continua cu actualizări legislative pentru a implementa Protocolul OMS pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun. În plus, guvernul va consolida cadrul de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, punând accent pe evaziunea fiscală și îmbunătățind cooperarea interinstituțională.

Programul autorităților moldovenești, susținut de FMI prin mecanismele de finanțare ECF și EFF, are o durată de 40 luni și a fost aprobat la 21 decembrie 2021. În luna mai 2022 a fost majorat volumul total de creditare la circa 783 milioane de dolari S.U.A. (594,3 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), din care circa 459 milioane de dolari S.U.A. (348,5 milioane de DST) au fost deja debursate. În afară de aceasta, în decembrie 2023 a fost aprobat un program nou, susținut prin mecanismul de finanțare RSF, în valoare de circa 170 milioane de dolari S.U.A. (129,4 milioane de DST). Finanțarea în baza ECF prevede o rată anuală a dobânzii de zero la sută, o perioadă de grație de cinci ani și jumătate și un termen de rambursare de zece ani, iar finanțarea în baza EFF prevede o rată anuală a dobânzii egală cu rata de bază a dobânzii pentru DST, un termen de rambursare de zece ani și o perioadă de grație de patru ani și jumătate. Finanțarea în baza RSF are un termen de rambursare de 20 ani și o perioadă de grație de zece ani și jumătate, pe parcursul căreia nu se achită suma principală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #FMI #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.