Producția ilegală de țigări, care anterior se concentra în Transnistria, s-a mutat pe malul drept al Nistrului, a declarat în cadrul emisiunii „Studio politic” de la Vocea Basarabiei, Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării.
Gligor a subliniat că, în perioada când Maia Sandu era premier și Andrei Năstase ministru de interne, contrabanda de țigări scăzuse semnificativ. Însă, odată cu schimbarea guvernului în toamna anului 2019, licențele companiilor afiliate grupului Sheriff au fost reabilitate și activitatea de contrabandă a fost reluată sub guvernarea prim-ministrului Ion Chicu.
„S-au schimbat schemele, s-au schimbat fluxurile și s-a sporit producția clandestină pe teritoriul Republicii Moldova,” a explicat Gligor. El a comparat această situație cu producerea ilegală de alcool, unde se foloseau metode similare pentru a evita contoarele de gaz, evidențiind magnitudinea problemelor și sumele uriașe de bani implicate.
Gligor și-a exprimat stupefacția față de lipsa de acțiune din partea autorităților, menționând că cei care inițial promiteau să combată crima organizată au rămas tăcuți. „Cantitativ, situația s-a schimbat, dar nu calitativ. Corupția din organele de stat este cauza principală,” a adăugat el.
Dosarul privind contrabanda cu țigări, investigat în perioada 2011-2016, a relevat prejudicii de miliarde de lei aduse statului. În această perioadă, 26 de grupuri criminale au fost active în Republica Moldova, cel mai mare fiind grupul Sheriff. În 2019, grupul Sheriff a fost scos de sub urmărire penală, iar dosarul, cu peste 870 de volume, continuă să se prăpădească în arhive.
Uultimele date statistice relevă că piața neagră a țigaretelor din România a crescut în mai 2024, până la 10,4% din totalul consumului, comparativ cu 9,8% în martie, conform studiului realizat de compania de cercetare Novel. Este cel mai ridicat nivel al contrabandei, din ianuarie 2020.
Potrivit studiului din punct de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră, cea mai mare pondere o deține în continuare Duty Free (36,3%) deși se află în scădere, urmată de Republica Moldova, aflată în creștere semnificativă cu 7,4 puncte procentuale până la 23,3% și de Bulgaria (22,1%, în creștere cu 1,6 p.p.).
