Tofilat face praf reforma lui Spînu de sciziune a CFM: Este o incapacitate de concentrare pe priorități

16 Iul. 2024, 21:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Iul. 2024, 21:32 // Actual //  bani.md

Oleg Tofilat, directorul executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor și fost director al Căii Ferate din Moldova (CFM), a criticat dur planurile Guvernului de a împărți CFM în trei întreprinderi separate. În cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, Tofilat a declarat că această măsură nu va funcționa și va necesita alocări consistente din partea statului.

„Ceea ce aud eu de la Guvern că CFM trebuie împărțită chirurgical în trei întreprinderi este o inepție crâncenă. Nu va funcționa acest lucru și, dacă va lucra, va fi doar prin alocări consistente din partea statului. Nici chiar în Georgia nu s-a mers pe așa ceva. Au lăsat-o cu autonomie internă și e normal să ai o separare între operatorul de infrastructură și de marfă, dar asta nu înseamnă că trebuie să le separi în întreprinderi distincte. Dar și chiar dacă vrei să o faci, trebuie să existe finanțări ulterioare și să ai grijă cum să asiguri lichiditatea în companie. Să desfaci întreprinderea este incapacitate de a te concentra pe priorități,” a declarat Tofilat.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a susținut anterior necesitatea unei reforme majore pentru CFM, afirmând că operatorul de stat nu mai poate funcționa în modul în care a funcționat până acum și că ar urma să fie separat în trei întreprinderi distincte. „Calea ferată are nevoie de o reformă serioasă. Nu mai poate funcționa cum a funcționat. Sunt sigur că după reformare, foarte rapid vom avea o companie competitivă și care va putea plăti salariile,” a adăugat Spînu.

Calea Ferată din Moldova (CFM) se confruntă cu pierderi uriașe și are restanțe la plata salariilor angajaților încă din luna martie. Eset vorba de 70 de milioane de lei.

La capitolul infrastructură, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!