Dezastru pe piața de capital! Malcoci, Grawe Carat: S-a făcut tot posibilul pentru limitarea intrării și altor jucători

Suntem o piață foarte mică, dar trebuie să ne întrebăm ce trebuie făcut pentru a avea instrumente financiare sigure. De exemplu, până acum, s-a făcut tot pentru a bloca intrarea altor jucători pe piața locală,” a declarat Veronica Malcoci, directoarea companiei de asigurări, Grawe Carat, la prezentarea diagnosticului pieței de capital din Republica Moldova.

Malcoci a subliniat că procesul de externalizare este esențial pentru Grawe grup. “Republica Moldova este unica țară în care nu se poate instituționaliza procesul de externalizare, fiindcă investițiile nu sunt făcute de CEO-ul companiei sau contabil, ci de grupul specializat din cadrul grupului,” a spus Malcoci.

Potrivit acesteia, s-a făcut tot ce a fost posibil pentru a ucide sectorul de intermediere a asigurărilor de viață. “Este nevoie de foarte multă documentație. Republica Moldova nu este prietenoasă pentru o companie care vrea să intre cu obligații pe termen lung, iar instrumentele financiare sunt foarte limitate. Ne bucurăm că într-un an de zile am reușit să investim în instrumente financiare de peste hotare,” a adăugat Malcoci.

Grawe Carat are investiții de 84 milioane de euro doar în VMS-uri, dintre care 99,4% sunt cumpărate de către Grawe. “Este nevoie de dezvoltarea asigurărilor pe termen lung,” a concluzionat Malcoci.

Capitalul de pornire pe piața de capital din Moldova este limitat. Corporațiile locale nu consideră ca opțiune viabilă piața de capital. “Oferta de capital nu există,” a declarat Eugen Ghilețchi, care a prezentat rezultatele preliminare ale diagnosticului pieței de capital din Republica Moldova.

Primul pas este dezvoltarea fondurilor de pensii, care pot fi o sursă investițională. Intermedierea financiară este subdezvoltată. Structura piețelor de capital este un rezultat al cerințelor de finanțare. “Dacă o economie nu are o necesitate acută de finanțare, respectivul instrument nu se va dezvolta, emisiunea de acțiuni este extrem de scumpă și nu am avut emisiuni. Aceasta a fost determinată de perioada de privatizare,” a explicat Ghilețchi.

Obligațiunile corporative sunt un instrument de finanțare mult mai facil pentru achitarea împrumutului, inițial achitându-se doar dobânda. Obligațiunile corporative contribuie la vizibilitatea companiilor. “Noi avem o lipsă de cultură financiară în rândul directorilor financiari. De asemenea, observăm lipsa băncilor de a promova acest instrument ca o alternativă viabilă pentru finanțarea companiilor,” a adăugat Ghilețchi.

În prezent, în Republica Moldova sunt 500 de companii mari, dintre care 80% au profit. Companiile dispuse să acceseze piața de capital sunt cele cu un management sănătos, profit stabil și guvernanță corporativă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.