Capcanele plăților online, explicate de specialiști. La ce trebuie să fim atenți

Plățile online au adus numeroase avantaje pentru utilizatorii din Moldova, dar implică și anumite riscuri. Deși în fiecare lună în Moldova se efectuează aproximativ 15 milioane de operațiuni cu cardul, valoarea fraudelor înregistrate este nesemnificativă, reprezentând doar 0.01% din valoarea totală a operațiunilor cu cardul. Cu toate acestea, este esențial să fim conștienți de tipurile de riscuri cu care ne putem confrunta și să învățăm cum să le evităm, susține Banca Națională a Moldovei.

Tehnicile de fraudare cele mai frecvente includ phishing-ul, ingineria socială, fraudele cu plată anticipată, vânzarea de produse sau servicii fictive și atacurile prin acces la distanță (malware).

Phishing-ul constă în folosirea de pagini de internet banking false sau clone pentru a fura datele de securitate ale victimelor. Aceste pagini sunt accesate prin linkuri trimise prin email, SMS sau mesagerie, sub pretextul unor “actualizări” urgente ale contului bancar. Prevenirea acestui tip de fraudă se poate face prin evitarea deschiderii linkurilor din surse necunoscute și verificarea autenticității site-ului.

Ingineria socială implică manipularea victimelor pentru a le transfera bani, escrocii pretinzând că sunt rude sau prieteni aflați în situații de urgență. Aceștia pot imita vocea unei persoane cunoscute sau se pot prezenta drept angajați ai băncii. Pentru a preveni acest tip de fraudă, este recomandat să verificați întotdeauna identitatea persoanei care vă solicită bani și să nu transferați bani fără confirmare directă.

Fraudele cu plată anticipată implică solicitarea unei mici plăți în avans pentru a primi o sumă mare de bani sau pentru a accesa un premiu. Pentru a evita acest tip de fraudă, este important să fiți sceptici cu privire la oferte care par prea bune pentru a fi adevărate și să nu efectuați plăți în avans pentru premii sau moșteniri.

Vânzarea de produse sau servicii fictive presupune efectuarea unei comenzi online și achitarea acesteia, dar bunurile nu sunt livrate sau serviciile nu sunt prestate. Pentru a preveni acest tip de fraudă, utilizați doar site-uri de încredere și verificați recenziile altor utilizatori înainte de a face o achiziție.

Atacurile prin acces la distanță (malware) implică instalarea de aplicații malițioase pe dispozitivul victimei pentru a intercepta datele sau pentru a obține acces la conturi bancare. Prevenirea acestui tip de fraudă se poate face prin instalarea unui software de securitate robust și evitarea oferirii accesului la distanță necunoscuților.

Recomandările pentru siguranța plăților online includ verificarea sursei mesajelor și evitarea deschiderii linkurilor sau atașamentelor din emailuri sau mesaje nesolicitate, utilizarea autentificării în doi pași pentru a adăuga un nivel suplimentar de securitate conturilor, monitorizarea periodică a tranzacțiilor pentru a depista orice activitate suspectă și informarea constantă despre cele mai recente metode de fraudă și măsurile de prevenire.

Deși riscurile asociate plăților online sunt reale, măsurile de precauție pot reduce semnificativ șansele de a deveni o victimă a fraudei.

#online #riscuri #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.