Capcanele plăților online, explicate de specialiști. La ce trebuie să fim atenți

Plățile online au adus numeroase avantaje pentru utilizatorii din Moldova, dar implică și anumite riscuri. Deși în fiecare lună în Moldova se efectuează aproximativ 15 milioane de operațiuni cu cardul, valoarea fraudelor înregistrate este nesemnificativă, reprezentând doar 0.01% din valoarea totală a operațiunilor cu cardul. Cu toate acestea, este esențial să fim conștienți de tipurile de riscuri cu care ne putem confrunta și să învățăm cum să le evităm, susține Banca Națională a Moldovei.

Tehnicile de fraudare cele mai frecvente includ phishing-ul, ingineria socială, fraudele cu plată anticipată, vânzarea de produse sau servicii fictive și atacurile prin acces la distanță (malware).

Phishing-ul constă în folosirea de pagini de internet banking false sau clone pentru a fura datele de securitate ale victimelor. Aceste pagini sunt accesate prin linkuri trimise prin email, SMS sau mesagerie, sub pretextul unor „actualizări” urgente ale contului bancar. Prevenirea acestui tip de fraudă se poate face prin evitarea deschiderii linkurilor din surse necunoscute și verificarea autenticității site-ului.

Ingineria socială implică manipularea victimelor pentru a le transfera bani, escrocii pretinzând că sunt rude sau prieteni aflați în situații de urgență. Aceștia pot imita vocea unei persoane cunoscute sau se pot prezenta drept angajați ai băncii. Pentru a preveni acest tip de fraudă, este recomandat să verificați întotdeauna identitatea persoanei care vă solicită bani și să nu transferați bani fără confirmare directă.

Fraudele cu plată anticipată implică solicitarea unei mici plăți în avans pentru a primi o sumă mare de bani sau pentru a accesa un premiu. Pentru a evita acest tip de fraudă, este important să fiți sceptici cu privire la oferte care par prea bune pentru a fi adevărate și să nu efectuați plăți în avans pentru premii sau moșteniri.

Vânzarea de produse sau servicii fictive presupune efectuarea unei comenzi online și achitarea acesteia, dar bunurile nu sunt livrate sau serviciile nu sunt prestate. Pentru a preveni acest tip de fraudă, utilizați doar site-uri de încredere și verificați recenziile altor utilizatori înainte de a face o achiziție.

Atacurile prin acces la distanță (malware) implică instalarea de aplicații malițioase pe dispozitivul victimei pentru a intercepta datele sau pentru a obține acces la conturi bancare. Prevenirea acestui tip de fraudă se poate face prin instalarea unui software de securitate robust și evitarea oferirii accesului la distanță necunoscuților.

Recomandările pentru siguranța plăților online includ verificarea sursei mesajelor și evitarea deschiderii linkurilor sau atașamentelor din emailuri sau mesaje nesolicitate, utilizarea autentificării în doi pași pentru a adăuga un nivel suplimentar de securitate conturilor, monitorizarea periodică a tranzacțiilor pentru a depista orice activitate suspectă și informarea constantă despre cele mai recente metode de fraudă și măsurile de prevenire.

Deși riscurile asociate plăților online sunt reale, măsurile de precauție pot reduce semnificativ șansele de a deveni o victimă a fraudei.

#online #riscuri #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.