Moștenitorului companiei de lux Hermès i-a dispărut averea de 13 miliarde de dolari

Un moștenitor octogenar al averii companiei de lux Hermès, care a stârnit controverse anul trecut din cauza planului de a-și lăsa banii grădinarului său, s-ar putea să nu mai aibă prea mult de oferit. Bloomberg relatează că Nicolas Puech (81) nu mai deține activele de aproximativ 6 milioane de acțiuni în valoare de aproximativ 12 miliarde de euro în Hermès International SCA, controlată de familie.

Această participație l-ar face cel mai mare investitor unic în compania fondată în 1837, faimoasă pentru gențile Birkin și pentru eșarfele de mătase colorate.

Hermès esteunul dintre cei mai mari jucători din industria globală a luxului și familia Hermès este cea mai bogată din Europa. Clanul, care numără peste 100 de membri, are o avere netă de aproximativ 155 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

Decizia unei curți de apel din Geneva din luna iulie nu a găsit dovezi că Eric Freymond, consilierul financiar al lui Puech, a gestionat greșit averea acestuia sau că moștenitorul retras din a cincea generație Hermès a fost păcălit timp de peste două decenii, interval în care cel puțin o parte din acțiuni au fost vândute.

„Frauda gigantică” a cărei victimă pretinde că a fost este nedetectabilă pentru muritorii de rând, se arată în documentul instanței, adăugând că acuzațiile nu aveau claritate și nu erau suficient de bine documentate.

Decizia instanței face parte din consecințele unei încercări de preluare a controlului asupra Hermès de către magnatul luxului Bernard Arnault, fondatorul LVMH, în urmă cu mai bine de un deceniu. El a eșuat, dar Puech a devenit un renegat al familiei din cauza presupusului său rol în modul în care Arnault a acumulat în secret o participație în companie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.