Moștenitorului companiei de lux Hermès i-a dispărut averea de 13 miliarde de dolari

Un moștenitor octogenar al averii companiei de lux Hermès, care a stârnit controverse anul trecut din cauza planului de a-și lăsa banii grădinarului său, s-ar putea să nu mai aibă prea mult de oferit. Bloomberg relatează că Nicolas Puech (81) nu mai deține activele de aproximativ 6 milioane de acțiuni în valoare de aproximativ 12 miliarde de euro în Hermès International SCA, controlată de familie.

Această participație l-ar face cel mai mare investitor unic în compania fondată în 1837, faimoasă pentru gențile Birkin și pentru eșarfele de mătase colorate.

Hermès esteunul dintre cei mai mari jucători din industria globală a luxului și familia Hermès este cea mai bogată din Europa. Clanul, care numără peste 100 de membri, are o avere netă de aproximativ 155 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

Decizia unei curți de apel din Geneva din luna iulie nu a găsit dovezi că Eric Freymond, consilierul financiar al lui Puech, a gestionat greșit averea acestuia sau că moștenitorul retras din a cincea generație Hermès a fost păcălit timp de peste două decenii, interval în care cel puțin o parte din acțiuni au fost vândute.

„Frauda gigantică” a cărei victimă pretinde că a fost este nedetectabilă pentru muritorii de rând, se arată în documentul instanței, adăugând că acuzațiile nu aveau claritate și nu erau suficient de bine documentate.

Decizia instanței face parte din consecințele unei încercări de preluare a controlului asupra Hermès de către magnatul luxului Bernard Arnault, fondatorul LVMH, în urmă cu mai bine de un deceniu. El a eșuat, dar Puech a devenit un renegat al familiei din cauza presupusului său rol în modul în care Arnault a acumulat în secret o participație în companie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.