Giganții care rămân în Rusia la peste 900 de zile de la invazia Ucrainei: Marii jucători, din industria alimentară

După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, mai multe companii cu afaceri în statul din Europa de Est au fost sub presiune să își mute afacerile din țară și să oprească investițiile. La aproape doi ani și jumătate de atunci, mai mulți giganți din sectorul agroalimentar și industrii conexe rămân în Rusia, atrag atenția cercetătorii din Kiev.

La peste 900 de zile de la izbucnirea războiului, companii imense precum PepsiCo Inc, Nestle SA sau Mondelez International Inc continuă să activeze în Rusia. Lista realizată de Kyiv School of Economics include atât companii care nu au mai investit sau care și-au redus operațiunile, da rși altele, care continuă să profite pe piața rusească.

Lista companiilor din țările vestice sau aliate Occidentului include, conform listei Leave Russia:

PepsiCo Inc (alimente, băuturi răcoritoare, SUA);
Mars Inc (dulciuri, SUA);
Nestle SA (alimente, Elveția);
Mondelez International Inc (alimente, SUA);
Coca-Cola HBC AG (îmbuteliere de băuturi răcoritoare, Elveția);
Syngenta (semințe și produse pentru protecția culturilor, Elveția);
Ferrero SpA (ciocolată, Italia);
Hochland SE (lactate, Germania);
Ehrmann SE (lactate, Germania);
Parmalat SpA (băuturi răcoritoare, Italia);
Perfetti Van Melle BV (gumă de mestecat, Olanda);
Lactalis SA (lactate, Franța);
Bonduelle SA (vegetale procesate, Franța);
Paldo Food Co (făinoase, Coreea de Sud);
Döhler GmbH (ingrediente, Germania);
Lidea (semințe, Germania);
Aquaphor International OU Limited (căni de filtrare a apei, Germania);
Barilla SpA (paste, Italia);
Strauss Coffee, al Strauss Group Ltd (cafea, Israel);
August Storck AG (dulciuri, Germania);
Amazone H. Dreyer GmbH & Co KG (utilaje agricole, Germania);
Frigoglass SAIC (sisteme de răcire băuturi, Grecia);
Froneri (înghețată, marea Britanie);
Titan International Inc (anvelope pentru agricultură și industrie, SUA);
Lessafre international SAS (ingrediente pentru industria de panificație, Franța);
Puratos NV (materii prime pentru brutării, cofetării şi ciocolaterii, Belgia);
Chipita SA (alimente, Grecia);
Savencia SA (lactate, Franța);
Horsch Maschinen GmbH (utilaje agricole, Germania);
Aller Petfood Group A/S (hrană de animale, Danemarca);
Ritter Sport, aparținând de Alfred Ritter GmbH & Co KG (ciocolată, Germania);
Soufflet (producător de malț, Franța);
Agrana Beteiligungs-AG (zahăr, Austria);
Big Dutchman AG (echipamente pentru ferme, SUA);
Kotányi (condimente, Austria);
Agravis (trader de produse agricole, Austria);
Julius Meinl (cafea, Austria);
Lorenz Snacks (snacks-uri, Germania);
Monster Energy (energizante, SUA);
LEMKEN (tehnologii pentru ferme, Germania);
Adama (produse pentru protecția plantelor, Israel);
Dewulf (utilaje agricole, Belgia);
Rijk Zwaan (producție d elegume, semințe, Olanda);
KUHN (utilaje agricole, Franța);
Group Schumacher (echipamente agricole, Germania);
Enza Zaden (dezvoltare de soiuri de legume, Olanda);
Kverneland Group (produse și servicii agricole, Norvegia);
Pottinger (tehnologii agricole, Austria);
Ekotechnika (mașini agricole, Germania);
Lallemand Inc. (ingrediente pentru fermentare, Canada);
Vilmorin (producător de semințe, Franța);
BEDNAR (mașini agricole, Cehia);
Bourgault Industries (inputuri agricole, Canada);
Ekosem-Agrar (producător de lapte, Germania);
Farmet (mașini agricole, Cehia);
Gregoire Besson (echipamente agricole, Germania);
Grupo Fuertes (servicii alimentare, investiții, Spania);
Kinze Manufacturing (echipamente agricole, SUA);
Maschio Gaspardo (echipamente agricole, Italia);
Nonghyup Feed Inc. (nutriție pentru animale, Coreea de Sud);
Saputo (lactate, Canada);
SDF Group (mașini agricole, Italia);
Vaderstad (echipamente agricole, Suedia);
Vivalon AG (trader de cereale, Elveția);
Barry Callebaut (procesator de cacao, Elveția/Belgia);
Ahmad Tea (ceai, Marea Britanie);
Filippo Berio (ulei de măsline, SUA);
Ed. Haas International (producător de alimente, Austria);
Cooperl (procesare carne de porc, Franța);
CJ CheilJedang (producător de alimente, Coreea de Sud);
Pfahnl (morărit, Austria);
Hyleys (ceai, Marea Britanie);
Borges (producție de alimente, Spania);
JFC International (distribuitor de mâncare asiatică, Japonia);
Almi (ingrediente, Austria);
Associated British Foods (alimente, ingrediente, Marea Britanie);
Cémoi (ciocolată, Franța);
Cremonini Group (distribuție în sectorul alimentar, Italia);
De Cecco (făinoase, Italia);
Firmenich (Arome, Elveția);
Hain Celestial (produse alimentare, SUA);
M&M (dulciuri, SUA);
Monge (hrană pentru animale, Italia);
Olive Line (alimente, Spania);
Paul (patiserie, Franța);
Peet’s Coffee (cafea, SUA);
Pladis (snacs-uri, Marea Britanie);
Canpack (ambalaje, Franța);
Sealed Air (ambalaje, SUA);
Alpla (ambalaje, Austria);

În același timp, printre marii comercianți cu amănuntul sau cu ridicata care au rămas în Rusia se numără: Auchan Retail International SA, Selgros, care aparține grupului cooperativ elvețian Coop, Carrefour Group SA, rețeaua Globus, a germanilor de la Globus Holding GmbH & Co KG, și Metro AG, conform G4Food.

#alimentari #giganti #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi