Fermierii moldoveni obțin acces la piața israeliană, dar roșiile lor încă nu au ajuns în UE după doi ani

Fermierii din Republica Moldova au acum posibilitatea de a exporta roșii proaspete în Israel, conform unui anunț făcut de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Însă în doi ani nu s-a exportat nicio roșie în UE de când agricultorii moldoveni au posibilitatea de a exporta fără taxe.

Pentru a exporta roșii în Israel, operatorii moldoveni trebuie să asigure că roșiile sunt originare din Republica Moldova, producția provine dintr-o țară recunoscută ca fiind indemnă de Bactrocera dorsalis, roșiile provin din locuri de producție protejate fizic împotriva dăunătorului Leptinotarsa decemlineata și au fost inspectate oficial înainte de expediere, fiind libere de acest dăunător. Inspecția trebuie să respecte standardul ISPM-31, cu un eșantion adecvat pentru a detecta un nivel de infestare de 0,5% la un nivel de încredere de 95%, fiecare lot exportat trebuie să fie însoțit de un Certificat fitosanitar, care confirmă respectarea cerințelor de import specificate, iar importatorul israelian trebuie să obțină un permis de import valabil pentru acest tip de marfă.

Niciun kilogram de roșii și usturoi și niciun litru de suc de struguri nu au ajuns pe piața europeană în 2 ani, de când agricultorii moldoveni pot exporta în UE șapte categorii de produse fără taxe vamale.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat, pe 18 iulie în 2022, un regulament care prevedea majorarea cantităților care pot fi exportate fără taxe în Uniunea Europeană pentru șapte produse agricole moldovenești: prune, struguri, mere, suc de struguri, cireșe, roșii și usturoi. Decizia a intrat în vigoare pe 24 iulie 2022 și a fost prelungită de atunci de două ori: pe 14 iulie 2023 și pe 13 mai 2024.

Această măsură a UE a servit drept sprijin pentru producătorii agricoli, în contextul în care căile lor comerciale au fost blocate în urma declanșării de Rusia a războiului în Ucraina.

La fel ca în 2022, anul trecut producătorii moldoveni nu au profitat pe deplin de această oportunitate și nu au exportat în UE fără a plăti taxe trei din cele șapte categorii de produse: usturoi, roșii și suc de struguri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rosii #export #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.