VIDEO Polonia - stat membru al UE din 2004: Cum s-a schimbat viața oamenilor după aderare

Polonia a aderat la Uniunea Europeană în 2004, fiind cea mai populată și cea mai mare țară ca suprafață care a aderat la UE după acel an. Aderarea la UE a adus țării fonduri structurale în valoare de aproximativ 164 de miliarde în anii 2004-2020, ceea ce a dus la o dezvoltare majoră a infrastructurii drumurilor, autostrăzilor, liniilor de canalizare și transportului public. Valoarea totală a exporturilor poloneze de produse a crescut de la aproape 59,7 miliarde de euro, anul aderării, la 285,8 miliarde de euro. După aderare s-a înregistrat o scădere masivă a ratei șomajului, trecând de la 19,5% în mai 2004 la 5,2% la sfârșitul lunii aprilie 2022.

PIB-ul Poloniei în 2004 era de aproximativ 213 miliarde de euro, cifră care a crescut tocmai la 684 de miliarde de euro în 2022. S-a triplat aproape și salariul cetățenilor, de la 550 euro în 2004, la 1.350 de euro în 2022. La capitolul investiții străine directe (ISD), țara a triumfat la propriu. De la 65 de miliarde de euro în 2004, la 210 miliarde de euro în 2022. Evident, speranța de viață a crescut semnificativ. În cazul bărbaților de la 71 de ani în 2004, la 74 de ani către 2022. Iar în cazul femeilor, de la 79 de ani în 2004, la 82 de ani în 2022.

Țara a organizat și un referendum, cetățenii fiind întrebați dacă vor sau nu ca Polonia să adere la UE. Plebiscitul a avut loc în perioada 7-8 iunie 2003, când 77,45% dintre polonezi au votat în favoarea aderării.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#stat membru UE #proces de aderare #referendum #polonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majorarea cotei standard a TVA din România, de la 19% la 21%, ar putea genera un efect direct asupra prețurilor din Republica Moldova, prin ceea ce economiștii numesc „inflație importată”.

Republica Moldova depinde de bunurile românești. La sfârșitul lunii mai 2025, importurile din România reprezentau aproximativ 25% din totalul de 4,2 miliarde de dolari ale țării. Creșterea TVA peste Prut va însemna scumpirea automată a unei game largi de produse aduse pe piața moldovenească, de la alimente și băuturi, până la îmbrăcăminte, electrocasnice și materiale de construcții.

O estimare arată că această modificare ar putea împinge în sus inflația din Republica Moldova cu până la 1,3 puncte procentuale, ceea ce ar însemna o rată anuală de circa 9,2%, dacă impactul se va resimți integral.

În prezent, rata anuală a inflației în Republica Moldova a coborât în iulie 2025 la 7,93%, de la 8,17% în iunie, potrivit Biroului Național de Statistică. Scăderea a fost determinată în principal de ieftinirea produselor alimentare, în special a legumelor (-4,6% față de luna precedentă).

Banca Națională a Moldovei estimează că rata anuală a inflației va continua să scadă pe parcursul anului 2025, dar va rămâne peste limita superioară a intervalului țintit. Abia din primul trimestru al anului 2026 inflația ar urma să revină în intervalul de variație, cu o medie anuală estimată la 7,7% în 2025 și 3,9% în 2026.