Despre Moldova lui Ștefan cel Mare s-a scris mult în legătură cu victoriile sale militare și ctitoriile monumentale, însă aspectele economice ale statului feudal rămân adesea în umbra istoriei. Grație cercetărilor renumitului economist britanic Angus Maddisson, avem acum o imagine detaliată a economiei Moldovei din acea perioadă, scrie analizeeconomice.ro.
În termeni macroeconomici, Moldova lui Ștefan avea un produs intern brut (PIB) echivalent cu 200 milioane de dolari Geary-Khamis, un etalon folosit pentru a compara puterea de cumpărare la distanțe mari de timp. PIB-ul pe cap de locuitor era estimat la 496 dolari Geary-Khamis, ceea ce reflectă o economie modestă comparativ cu statele vestice ale acelei epoci.
Pe lângă agricultura bazată pe creșterea animalelor, economia Moldovei se sprijinea pe prăzile de război, care aduceau venituri semnificative visteriei domnești. De exemplu, după luptele cu Radu cel Frumos și campaniile din Polonia, Moldova a capturat tezaure însemnate, care au contribuit la consolidarea puterii economice a statului.
Sistemul fiscal al Moldovei era, de asemenea, bine structurat, taxele vamale și cele impuse populației asigurând finanțarea proiectelor de infrastructură militară și întreținerea unui corp permanent de armată, estimat între 8 și 12 mii de soldați.
În concluzie, Moldova lui Ștefan cel Mare era caracterizată printr-un centralism puternic, o economie susținută de campanii militare și taxe impuse comercianților străini. Prosperitatea țării a fost strâns legată de puterea militară, iar declinul acesteia în secolele următoare a marcat și o scădere a forței economice.
