Economia Moldovei lui Ștefan cel Mare: De la prăzile de război la centralismul visteriei

Despre Moldova lui Ștefan cel Mare s-a scris mult în legătură cu victoriile sale militare și ctitoriile monumentale, însă aspectele economice ale statului feudal rămân adesea în umbra istoriei. Grație cercetărilor renumitului economist britanic Angus Maddisson, avem acum o imagine detaliată a economiei Moldovei din acea perioadă, scrie analizeeconomice.ro.

În termeni macroeconomici, Moldova lui Ștefan avea un produs intern brut (PIB) echivalent cu 200 milioane de dolari Geary-Khamis, un etalon folosit pentru a compara puterea de cumpărare la distanțe mari de timp. PIB-ul pe cap de locuitor era estimat la 496 dolari Geary-Khamis, ceea ce reflectă o economie modestă comparativ cu statele vestice ale acelei epoci.

Pe lângă agricultura bazată pe creșterea animalelor, economia Moldovei se sprijinea pe prăzile de război, care aduceau venituri semnificative visteriei domnești. De exemplu, după luptele cu Radu cel Frumos și campaniile din Polonia, Moldova a capturat tezaure însemnate, care au contribuit la consolidarea puterii economice a statului.

Sistemul fiscal al Moldovei era, de asemenea, bine structurat, taxele vamale și cele impuse populației asigurând finanțarea proiectelor de infrastructură militară și întreținerea unui corp permanent de armată, estimat între 8 și 12 mii de soldați.

În concluzie, Moldova lui Ștefan cel Mare era caracterizată printr-un centralism puternic, o economie susținută de campanii militare și taxe impuse comercianților străini. Prosperitatea țării a fost strâns legată de puterea militară, iar declinul acesteia în secolele următoare a marcat și o scădere a forței economice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#stefan cel mare #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorul chinez de automobile BYD a preluat totalitatea acţiunilor la un joint venture din China cu grupul german Mercedes-Benz Group AG, pe măsură ce un număr din ce în ce mai mare de constructori străini îşi reduc expunerea pe cea mai mare piaţă auto din lume, transmite Bloomberg.

BYD a preluat restul de 10% din acţiunile la joint venture-ul Denza pe care nu le deţinea încă, a informat producătorul de automobile electrice într-un comunicat de presă difuzat luni seara, fără a oferi detalii legate de valoarea tranzacţiei.

Decizia pune capăt unui parteneriat care durează de 13 ani şi vine într-un moment în care există tensiuni comerciale între China şi Europa, pe măsură ce Comisia Europeană vrea să impună tarife suplimentare, de până la 36,3%, pentru automobilele electrice importate din China.

Joint venture-ul Denza, un producător de automobile electrice şi hibride din segmentul premium, a fost înfiinţat de BYD şi Mercedes în 2011, când fiecare dintre cei doi parteneri deţinea o participaţie de 50%. Vânzările slabe ale acestui joint venture au convins Mercedes să îşi reducă participaţia, până la 10%, în 2021.

Decizia de a ieşi din acţionariatul joint venture-ului Denza se adaugă provocărilor cu care se confruntă Mercedes, care are dificultăţi în a creşte în China, care timp de mai mulţi ani a fost una din pieţele auto cu cel mai puternic ritm de creştere din lume. Cheltuielile pe articole de lux în China au fost serios afectate de criza din sectorul imobiliar şi încetinirea economică. În paralel, intensificarea războiului preţurilor între producătorii chinezi de automobile electrice a dus la diminuarea cotei de piaţă pentru producătorii auto străini, astfel că Porsche, Ferrari şi BMW au raportat o diminuarea a vânzărilor în China la începutul anului.