Gigantul Gazprom amână investițiile din Arctica după pierderile record

Pierderile financiare record, sancțiunile tehnologice impuse de Occident și refuzul Chinei de a semna un nou contract pentru gazul rusesc au forțat Gazprom să amâne planurile de exploatare a zăcămintelor arctice. Proiectele majore ale monopolului rus de gaze naturale din platforma continentală arctică, unde, conform Ministerului Energiei, se află 20% din rezervele de petrol ale Rusiei și peste 70% din gaz, au fost amânate, informează Interfax, citând date din registrul de stat pentru studierea geologică a subsolului.

În Marea Kara, unde Gazprom deține 11 licențe, compania a amânat forajele în zona Leningrad cu patru ani, de la 2029-2031 la 2033-2035, și a întârziat cu patru ani lucrările pe zona Obrucev, planificate inițial pentru 2029-2032, acum reprogramate pentru 2033-2036. Forajele în zona Nevski, planificate pentru 2032, vor avea loc conform noului program abia în 2036, iar zona Morskaia a fost exclusă complet din plan.

În Marea Barents, unde Gazprom deține licențe pentru 7 zone, lucrările sunt, de asemenea, amânate cu patru ani — de la 2031-2032 la 2035-2036. Este vorba despre zonele Medveja și Fersman, unde se planificase inițial forarea a trei puțuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#arctica #Investiții #Gazprom #proiecte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.