Compania aliaților lui Plahotniuc, care a vrut să inunde Moldova cu gaz, a rămas fără licență

East Gas Energy Trading (EGET), asociată cu aliații fostului lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc a rămas fără licență, potrivit informațiilor ANRE.

Într-un comunicat de presă agenția susține că East Gas Energy Trading” a admis mai multe încălcări ale Contractului de echilibrare, care se referă la: neacoperirea garanției financiare urmare a creării dezechilibrelor în rețeaua de transport al gazelor naturale, obligația de a prognoza consumul de gaze naturale a consumatorilor finali deserviți de acesta, întreprinderea măsurilor necesare în mod continuu pentru a păstra echilibrul dintre cantitățile de gaze naturale intrate și ieșite din portofoliul de echilibrare al acestuia, pentru fiecare zi gazieră.

Potrivit datelor furnizate de către S.R.L. „Vestmoldtransgaz”, la situația din 9 august, dezechilibrul negativ generat de către S.R.L „East Gas Energy Trading” constituia 2,4 milioane m³, iar suma neacoperită de Garanția financiară depusă de către acesta la operatorul sistemului de transport – constituia circa 12,6 milioane lei.

În datat de 29 august, East Gas Energy Trading” așa și nu și-a lichidat restanțele în raport cu S.R.L „Vestmoldtransgaz”, iar operatorul sistemului de transport nu a prezentat Agenției o notificare în acest sens, ANRE a organizat o ședință extraordinară a Consiliului de Administrație în cadrul căreia a fost aprobată Hotărârea nr. 522 cu privire la suspendarea pentru următoarele 2 luni a licenței eliberate S.R.L „East Gas Energy Trading” pentru desfășurarea activității de furnizare a gazelor naturale.

East Gas Energy Trading este condusă de Vitalie Saptefrați, fost membru al consiliului de administrație al Moldovagaz. Cu patru fondatori la bord, structura de proprietate a companiei se prezintă astfel: Mircea Maleca detine 30%, Vitalie Șeptefrați – 20%, Compania Ecer Invest, administrată de Adriana Popescu – 20%, și Compania H Kapitalz, fondată de Maria Maria Cebotari – 30%.

Este de remarcat că Maria Cebotari este soția lui Vladimir Chebotari, fost deputat al lui Vladimir Plahotniuc în perioada în care acesta conducea Partidul Democrat din Moldova (PDM). Fondatorii Mircea Maleca și Maria Cebotari sunt, de asemenea, parteneri în compania aeriană Fly One și în alte afaceri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#licenta #gaz #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.