Republica Moldova, lider în Europa la tarifele de tranzit pentru gaze

Traderii regionali au criticat dur operatorul de rețea de gaze din Moldova, Vestmoldtransgaz (VMTG), pentru solicitarea plății unor tarife mai mari de transmisie pentru capacitățile rezervate înainte de creșterea prețurilor din 1 septembrie, potrivit icis.com.

Cel puțin zece companii active în regiune și traderi locali, care au rezervat capacități lunare sau trimestriale pentru gaze provenite din sudul Europei și tranzitând Moldova către depozitele din Ucraina, au fost nevoiți să plătească diferența dintre vechile și noile tarife.

Traderii susțin că această creștere anulează competitivitatea uneia dintre cele mai atrăgătoare rute de tranzit regionale și va bloca accesul Moldovei și Ucrainei la resursele de gaze non-rusești din sudul Europei. Un trader internațional a declarat pentru ICIS că, pe lângă afectarea viabilității economice a rutei, decizia va impune o povară majoră asupra consumatorilor moldoveni, care vor trebui să se confrunte cu facturi din ce în ce mai mari.

Alt trader a menționat că această creștere va afecta întreaga regiune și a pus la îndoială motivul pentru care VMTG a crescut tarifele cu 50%, având în vedere că nu au fost efectuate investiții recente și activele de transmisie pe care le operează acum sunt amortizate de mult timp.

Într-o scrisoare trimisă către regulatorul moldovean, Ministerul Energiei, VMTG și Comunitatea Energetică, și vizionată de ICIS, operatorul de gaze ucrainean GTSOU a afirmat că fluxurile inverse pe ruta Trans-Balcanică, care leagă sudul Europei de Ucraina, au „facilitat semnificativ oportunitățile de comerț transfrontalier în regiune”.

VMTG, companie deținută în majoritate de operatorul de rețea român Transgaz, a preluat operațiunile de transmisie ale Moldovei în septembrie 2023, după o presiune din partea guvernului și a regulatorului pentru a separa transmisia de Moldovagaz. Transferul operațiunilor printr-un acord de închiriere a fost realizat după ce Gazprom, principalul acționar al Moldovagaz, a solicitat în mod repetat amânarea separării transmisiei.

Imediat după schimbare, VMTG a solicitat o creștere a tarifelor, care a fost aprobată de regulatorul moldovean. Anul acesta, VMTG a cerut o nouă creștere, cu tarifele de intrare crescând de la 20,9 Lei moldovenești/MWh/h (1,08 €/MWh/h) la 30,7 Lei moldovenești/MWh/h (1,59 €/MWh/h) din 1 septembrie. Tarifele de ieșire au crescut, de asemenea, de la 22,3 Lei moldovenești/MWh/h la 35,5 Lei moldovenești/MWh/h (1,85 €/MWh/h).

GTSOU a declarat în scrisoare că creșterea abruptă a tarifelor solicitată de VMTG, combinată cu o creștere a tarifelor de transmisie în țara vecină de tranzit, România, a condus la scăderea ratei de utilizare a rutei de la 83% în 2023, înainte de preluarea VMTG, la 10% în 2024.

Operatorul ucrainean a calculat că, înainte de prima creștere a tarifelor VMTG, costul de tranzit al gazului din Grecia către Grebenyky, la granița cu Ucraina, era de aproximativ 3,00 €/MWh. După prima creștere, costul total a crescut cu 67% la 5,00 €/MWh, iar acum a ajuns la 6,7 €/MWh, Moldova fiind cea mai scumpă țară de tranzit din regiune și posibil din întreaga Europă, spun traderii.

GTSOU a subliniat că ultima creștere va „agrava” situația și va duce la o reducere a veniturilor pentru Moldova. O sursă apropiată de GTSOU a sugerat că VMTG ar putea atenua situația prin introducerea unor tarife mai mici pentru distanțe scurte care să acopere punctele transfrontaliere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tranzit #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.