Livrările de cereale ucrainene prin portul Constanța au scăzut drastic: Reducere de 50% în primele opt luni ale anului

Portul Constanţa a înregistrat o scădere a exporturilor totale de cereale în primele opt luni ale acestui an, în condiţiile în care livrările de cereale ucrainene s-au redus la jumătate, au declarat miercuri reprezentanţi ai autorităţii portuare pentru Reuters.

În perioada ianuarie-august anul curent, din Portul Constanţa au fost exportate 20,18 milioane tone de cereale, în scădere cu 9,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Portul Constanţa rămâne principala rută alternativă pentru exporturile de cereale ucrainene, după invazia rusească din 2022, precum şi principala rută pentru importurile de carburanţi. Însă Ucraina a reuşit să îşi majoreze exporturile de cereale prin propriile sale porturi, prin crearea de coridoare maritime în zona de vest a Mării Negre, în apropiere de apele teritoriale ale României şi Bulgariei, după ce Rusia s-a retras anul trecut din acordul intermediat de ONU.

Datele furnizate de reprezentanţi ai autorităţii Portului Constanţa arată că 120.000 de tone de cereale ucrainene au plecat din port în luna august. Cea mai mare parte a acestor cereale a ajuns în Constanţa cu barjele pe Dunăre, care în luna august a avut un nivel scăzut din cauza secetei, ceea ce a afectat parţial transportul fluvial.

La începutul acestei luni, Ucraina a acuzat Rusia că a folosit bombardiere strategice pentru a lovi o navă civilă care transporta cereale într-o zonă a Mării Negre apropiată de zona economică exclusivă a României, ceea ce a provocat îngrijorări în rândul traderilor cu privire la situaţia livrărilor de cereale din zona Mării Negre.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cereale ucrainene #constanta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.