Draghi încearcă să salveze Europa de ea însăşi

„În cadrul mandatului nostru, BCE este pregătită să facă tot ce este necesar pentru a păstra moneda euro. Şi crede-mă, va fi de ajuns” Aceste 24 de cuvinte rostite de Mario Draghi, în calitate de preşedinte al Băncii Centrale Europene în iulie 2012, au calmat panica care a cuprins atunci moneda euro.

Săptămâna trecută, acelaşi om a lansat 393 de pagini despre Viitorul competitivităţii europene, scrie Martin Wolf într-un editorial de opinie publicat pe FT.

În calitate de preşedinte al BCE, Draghi a învins criza cu instrumentele pe care le putea folosi. Astăzi, însă, îi sfătuieşte pe politicieni, pe birocraţi şi pe publicul dezamăgit. Scopul este, încă o dată, să salveze proiectul european pe care îl iubeşte de ceea ce el consideră o „provocare existenţială”.

În cuvintele raportului său: „Dacă Europa nu poate deveni mai productivă, vom fi forţaţi să alegem. Nu vom putea deveni dintr-o dată, un lider în noile tehnologii, un far al responsabilităţii climatice şi un jucător puternic pe scena mondială. Nu ne vom putea finanţa modelul social. Va trebui să ne reducem ambiţiile”. În concluzie, UE riscă eşecul.

Lumea de astăzi, se arată în raport, este deosebit de dificilă pentru UE. Era comerţului global şi a multilateralismului este pe moarte. Blocul şi-a pierdut cel mai important furnizor de energie ieftină, Rusia. Mai presus de toate, se trece într-o eră a conflictelor geopolitice în care dependenţele economice riscă să se transforme în vulnerabilităţi.

Mai rău, UE intră în această lume nouă cu multe probleme.

PIB-ul real pe cap de locuitor a crescut aproape de două ori mai repede în SUA decât în UE începând cu anul 2000. O mare parte a motivului este că UE a rămas cu mult în urma SUA (şi chiar China) în revoluţia digitală. Dintre primele 50 de companii de tehnologie din lume, doar patru sunt din UE. Preţurile energiei sunt relativ ridicate, în special în comparaţie cu cele din SUA. Demografia este, de asemenea, problematică.

Uniunea nu poate schimba lumea. Dar poate, şi trebuie, să se schimbe pe însăşi pentru a face faţă. Cele mai mari probleme ale blocului comunitar sunt fragmentarea, suprareglementarea, reglementarea greşită, cheltuielile scăzute şi abordarea conservatoare. Dintre toate acestea, fragmentarea este problema cea mai presantă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #Draghi #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.