30 de copii moldoveni şi din familii de refugiaţi ucraineni au participat la Şcoala Turismului Sportiv din Ceadîr Lunga

Centrul CONTACT, în parteneriat cu Giz, a oferit sprijin financiar pentru opt ONG-uri, inclusiv AO „Women in Business” din Ceadîr-Lunga, pentru desfășurarea unor activități locale menite să sprijine comunitatea. Una dintre aceste initiative a fost organizarea unei Şcoli a Turismului Sportiv, destinată pentru 30 de copii din R. Moldova și din familiile de refugiați ucraineni care trăiesc în Ceadîr-Lunga. Copiii au mers în excursii, au vizitat locuri interesante şi au învăţat să se descurce în natură. În una dintre zile, copiii au vizitat Rezervaţia Biosferei Prutul de Jos.

„Fără îndoială, acest proiect are un rol foarte important, pentru că activitățile la care au participat copiii se desfășoară în aer liber. Copiii se deschid într-un mod complet diferit decât dacă ar fi undeva în interior. Ei se familiarizează cu mediul înconjurător. De exemplu, una dintre excursii a fost într-o zonă protejată, unde copiii au avut ocazia să cunoască plante rare și specii rare de păsări”, afirmă Olesea Stamova, coordonatoarea Proiectului „Școala Turismului Sportiv”

„Am parcurs elemente de turism sportiv, turism montan, am avut treceri în plan înclinat, paralele, am legat noduri. Bineînțeles că am montat corturi. Mulți dintre ei au reuşit să monteze corturi singuri din a doua încercare, fără dificultăţi. I-am învățat cum să facă focul în diferite moduri, i-am învățat cum să gătească la foc deschis”, spune Irina Alexandrova, instructor al proiectului.

Școala Turismului Sportiv le-a provocat copiilor experienţe şi amintiri pentru toată viaţa.

„Este pur și simplu de neuitat. Am mers pe jos, mai mult de șase ore, până la Lacul Tomai. Este o senzație pur și simplu memorabilă. Am fost pentru prima dată la o Grădină Zoologică, este un ZOO uimitor. Acolo sunt tot felul de animale pe care nu le-am mai văzut niciodată și, poate, nici nu aș fi avut ocazia să le văd”, spune o elevă.

Scopul care a stat la baza dezvoltării acestui proiect a fost detașarea generaţiie tinere de gadgeturi și promovarea socializării între copiii refugiați din Ucraina și cei din Republica Moldova.

„Guvernul Germaniei susține organizațiile societății civile, în a fi organizații puternice, parteneri de încredere pentru administrațiile locale, pentru comunități, pentru dezvoltarea locală durabilă. Evenimentul de azi este exact un exemplu foarte bun de cooperare dintre societatea civilă cu autoritățile locale, cu mediul de afaceri”, susţine Elena Spînu, coordonatoarea Proiectului Regional “Consolidarea Societății Civile în Țările Parteneriatului Estic”

„Prin intermediul proiectelor desfășurate contribuim la dezvoltarea societății și mai mult, la dezvoltarea comunitară, ceea ce face deja de 30 de ani centrul CONTACT, alături de partenerii săi internaționali și locali prin intermediul proiectelor de acest gen și nu doar, contribuim la o coeziune socială, la integrarea copiilor refugiați și din familii social vulnerabile pentru o comunitate prosperă. Suntem convinși că prin intermediul la asemenea proiecte contribuim nu doar la dezvoltarea deprinderilor de viață, orientare în spațiu, coeziune de echipă, dar și la formarea unei comunități integre”, afirmă cu încredere Anişoara Bezărău, manageră de Grant, Centrul „CONTACT”.

Acest video este realizat de Centrul CONTACT în cadrul proiectului „Societate civilă puternică pentru dezvoltare locală” finanțat de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), în cadrul proiectului regional „Consolidarea Societății Civile în țările Parteneriatului Estic.

#Şcoala Turismului Sportiv #refugiati ucraineni #proiect #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.