Experții internaționali recomandă implementarea sistemului Track and Trace pentru a combate piața ilicită de tutun

În 2023, în Republica Moldova consumul de țigări ilicite a crescut cu 3.8 puncte procentuale în comparație cu anul 2022, arată un nou studiu KPMG. Astfel, anul trecut, consumul ilicit de țigări a atins o medie anuală de 9,8%. În opinia experților, autoritățile moldovenești trebuie să preia practicile UE pentru a combate comerțul ilicit de tutun, iar sistemul de trasabilitate Track and Trace reprezintă un instrument eficient de control al pieței, scrie infotag.md.

În cadrul conferinței TAXCON’24, Viktor Zemlicka, consultant în comerț internațional și investiții, a menționat că, potrivit unui studiu realizat de KPMG, în 2023, bugetul de stat al Moldovei a pierdut aproximativ 23 de milioane de euro din taxe din cauza consumului ilicit de produse de tutun, ceea ce este cu 9 milioane de euro mai mult decât în 2022.

„Creșterea comerțului ilegal nu doar afectează economia, ci creează riscuri pentru sănătatea consumatorilor și reduce încrederea în piață. Contrabanda, falsificarea și declararea incorectă a mărfurilor duc nu doar la pierderi de venituri fiscale, ci și la distrugerea reputației brandurilor și destabilizarea canalelor legale de distribuție”, a subliniat Zemlicka.

În opinia expertului, un exemplu remarcabil de combatere a comerțului ilegal este sistemul de urmărire a produselor din tutun Track and Trace implementat în Uniunea Europeană.

„Succesul acestui sistem se datorează implementării identificatorilor unici pentru fiecare unitate de produs, precum și utilizării soluțiilor digitale pentru monitorizarea tuturor etapelor de mișcare a produselor – de la producție până la punctul final de vânzare. Toate informațiile sunt înregistrate într-o bază de date centrală, ceea ce permite urmărirea și verificarea în timp real a autenticității produselor și tranzacțiilor asociate acestora”, a mai precizat specialistul.

Zemlicka a afirmă că, Moldova, ca țară care aspiră la integrarea în UE, poate învăța din experiența europeană și poate începe deja să dezvolte și să implementeze un sistem de urmărire a mărfurilor. Acesta recomandă introducerea soluțiilor digitale pentru lanțurile de aprovizionare, compatibile cu sistemul UE, ținând cont de specificul pieței locale. Un aspect important este adaptarea sistemului la condițiile locale, pentru a-i asigura eficiența și a minimiza costurile pentru afaceri și stat. Specialistul consideră că cea mai bună opțiune pentru Moldova este implementarea treptată a sistemului, începând cu marcarea fiscală și urmărirea produselor din tutun, cu o adaptare ulterioară la structura mai complexă a UE.

Marea Britanie, care a implementat deja cu succes un sistemul, poate fi un exemplu pentru Moldova, consideră Zemlicka. El a subliniat că, pentru implementarea cu succes a sistemului, este necesară o cooperare strânsă între guvern, mediul de afaceri și furnizorii de tehnologii. Sistemele de monitorizare trebuie să țină cont de prioritățile strategice și geopolitice ale Moldovei și să fie flexibile pentru adaptarea ulterioară la cerințele UE.

În 2023, Parlamentul a aprobat un proiect de lege privind aderarea Republicii Moldova la Protocolul Organizației Mondiale a Sănătății privind combaterea comerțului ilicit cu produse din tutun, care prevede implementarea sistemului Track and Trace. În cadrul proiectului, este planificată elaborarea unui regulament tehnic până în martie 2024, lansarea sistemului Track and Trace în regim pilot în 2025 și implementarea completă a mecanismului până în 2026. Cu toate acestea, experții semnalează posibile întârzieri în lansarea sistemului.

#TAXCON'24 #piata ilicita #experti internationali #tutun

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.