Experții internaționali recomandă implementarea sistemului Track and Trace pentru a combate piața ilicită de tutun

25 Sept. 2024, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Sept. 2024, 11:01 // Actual //  bani.md

În 2023, în Republica Moldova consumul de țigări ilicite a crescut cu 3.8 puncte procentuale în comparație cu anul 2022, arată un nou studiu KPMG. Astfel, anul trecut, consumul ilicit de țigări a atins o medie anuală de 9,8%. În opinia experților, autoritățile moldovenești trebuie să preia practicile UE pentru a combate comerțul ilicit de tutun, iar sistemul de trasabilitate Track and Trace reprezintă un instrument eficient de control al pieței, scrie infotag.md.

În cadrul conferinței TAXCON’24, Viktor Zemlicka, consultant în comerț internațional și investiții, a menționat că, potrivit unui studiu realizat de KPMG, în 2023, bugetul de stat al Moldovei a pierdut aproximativ 23 de milioane de euro din taxe din cauza consumului ilicit de produse de tutun, ceea ce este cu 9 milioane de euro mai mult decât în 2022.

„Creșterea comerțului ilegal nu doar afectează economia, ci creează riscuri pentru sănătatea consumatorilor și reduce încrederea în piață. Contrabanda, falsificarea și declararea incorectă a mărfurilor duc nu doar la pierderi de venituri fiscale, ci și la distrugerea reputației brandurilor și destabilizarea canalelor legale de distribuție”, a subliniat Zemlicka.

În opinia expertului, un exemplu remarcabil de combatere a comerțului ilegal este sistemul de urmărire a produselor din tutun Track and Trace implementat în Uniunea Europeană.

„Succesul acestui sistem se datorează implementării identificatorilor unici pentru fiecare unitate de produs, precum și utilizării soluțiilor digitale pentru monitorizarea tuturor etapelor de mișcare a produselor – de la producție până la punctul final de vânzare. Toate informațiile sunt înregistrate într-o bază de date centrală, ceea ce permite urmărirea și verificarea în timp real a autenticității produselor și tranzacțiilor asociate acestora”, a mai precizat specialistul.

Zemlicka a afirmă că, Moldova, ca țară care aspiră la integrarea în UE, poate învăța din experiența europeană și poate începe deja să dezvolte și să implementeze un sistem de urmărire a mărfurilor. Acesta recomandă introducerea soluțiilor digitale pentru lanțurile de aprovizionare, compatibile cu sistemul UE, ținând cont de specificul pieței locale. Un aspect important este adaptarea sistemului la condițiile locale, pentru a-i asigura eficiența și a minimiza costurile pentru afaceri și stat. Specialistul consideră că cea mai bună opțiune pentru Moldova este implementarea treptată a sistemului, începând cu marcarea fiscală și urmărirea produselor din tutun, cu o adaptare ulterioară la structura mai complexă a UE.

Marea Britanie, care a implementat deja cu succes un sistemul, poate fi un exemplu pentru Moldova, consideră Zemlicka. El a subliniat că, pentru implementarea cu succes a sistemului, este necesară o cooperare strânsă între guvern, mediul de afaceri și furnizorii de tehnologii. Sistemele de monitorizare trebuie să țină cont de prioritățile strategice și geopolitice ale Moldovei și să fie flexibile pentru adaptarea ulterioară la cerințele UE.

În 2023, Parlamentul a aprobat un proiect de lege privind aderarea Republicii Moldova la Protocolul Organizației Mondiale a Sănătății privind combaterea comerțului ilicit cu produse din tutun, care prevede implementarea sistemului Track and Trace. În cadrul proiectului, este planificată elaborarea unui regulament tehnic până în martie 2024, lansarea sistemului Track and Trace în regim pilot în 2025 și implementarea completă a mecanismului până în 2026. Cu toate acestea, experții semnalează posibile întârzieri în lansarea sistemului.

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.