Datoria mondială explodează la un record de 312.000 miliarde de dolari

27 Sept. 2024, 09:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Sept. 2024, 09:44 // Actual //  bani.md

Datoria mondială a atins un nivel record de 312.000 de miliarde de dolari la finele celui de-al doilea trimestru, impulsionată de împrumuturile contractate de SUA şi China, arată un raport al Institutului Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, informează Reuters.

Potrivit celor mai recente estimări publicate miercuri de IIF, datoria mondială a crescut cu 2.100 de miliarde de dolari în prima jumătate a acestui an, până la 312.000 miliarde de dolari. Este vorba de cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, după ce precedentele date au fost revizuite în jos de IIF.

Institutului Internaţional pentru Finanţe a tras un semnal de alarmă cu privire la tendinţa de creştere continuă a împrumuturilor guvernamentale, în ultimul său raport Global Debt Monitor. IIF a prognozat că împrumuturile guvernamentale globale vor creşte de la nivelul actual de 92.000 de miliarde de dolari, până la 145.000 de miliarde de dolari în 2030, urmând a trece de 440.000 de miliarde de dolari în 2050.

„În condiţiile în care noul ciclu de relaxare demarat de Fed este aşteptat să accelereze ritmul de acumulare a datoriei mondiale, un motiv special de îngrijorare este aparenta lipsă de voinţă politică pentru a răspunde la creşterea nivelului datoriei suverane atât în rândul economiilor mature cât şi în cazul economiilor emergente”, se arată în raportul IIF.

Potrivit datelor IIF, creşterea datoriei mondiale cu 2.100 miliarde de dolari în primul semestru al acestui an vine după o majorare de 8.400 miliarde de dolari în prima jumătate a anului trecut.

Pe lângă China şi SUA, primele două economii ale lumii, India, Rusia şi Suedia şi-au majorat şi ele datoriile. În schimb, alte ţări europene şi Japonia au înregistrat o scădere semnificativă a datoriilor.

Raportul datorie/PIB, un indicator al capacităţii de rambursare a datoriei comparativ cu ceea ce produce o ţară, s-a stabilizat la nivel mondial la 328%, în condiţiile în care cifrele privind producţia au fost parţial încurajate de inflaţia peste ţintă din marile economii.

În cazul pieţelor dezvoltate, raportul datorie/PIB a atins cel mai scăzut nivel de după 2018, ca urmare a declinului împrumuturilor în rândul gospodăriilor şi sectorului corporaţiilor non-financiare.

În contrast, raportul datorie/PIB în rândul pieţelor emergente a atins un nou vârf de 245%, cu 25 de puncte procentuale peste nivelul la care era înainte de carantinele care au avut legătură cu pandemia de COVID.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Oct. 2026, 14:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 14:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova intră în ultimele trei luni ale anului 2026 sub semnul stagnării și al unor noi presiuni asupra prețurilor. Managerii întreprinderilor anticipează scumpiri moderate ale produselor și serviciilor, în timp ce veniturile din vânzări și numărul angajaților ar urma să rămână relativ stabile. Mai mult, peste jumătate dintre companiile chestionate au raportat dificultăți în desfășurarea activității, principala problemă fiind lipsa cererii pe piață, arată datele Anchetei de conjunctură publicate de Biroul Național de Statistică (BNS).

Potrivit BNS, pentru trimestrul IV 2026, soldul conjunctural cu privire la evoluția prețurilor este de +8%, în timp ce indicatorul referitor la veniturile din vânzări se situează la zero. Așteptările cu privire la activitatea economică sunt ușor pozitive, cu un sold de +3%, însă cele care se referă la numărul salariaților sunt negative, de -3% și arată o relativă stabilitate a ocupării forței de muncă.

Cele mai pronunțate așteptări de scumpire sunt în sectorul construcțiilor. Managerii din domeniu raportează un sold conjunctural de +22% pentru prețurile lucrărilor, concomitent cu perspective moderate de creștere a activității economice (+13%) și a veniturilor din vânzări (+10%). În schimb, așteptările privind numărul de angajați rămân relativ stabile, cu un sold de -2%.

Industria prelucrătoare anticipează, de asemenea, majorări ale prețurilor, soldul conjunctural fiind de +14%. Managerii estimează o creștere moderată a activității economice (+9%), dar veniturile din vânzări ar urma să rămână relativ stabile (+3%), la fel ca numărul salariaților (-2%).

Situația este mai rezervată în comerțul cu amănuntul și servicii, unde managerii nu anticipează o îmbunătățire semnificativă a activității economice. Soldul conjunctural este zero pentru situația economică, -3% pentru veniturile din vânzări și -4% pentru numărul salariaților. În privința prețurilor, indicatorul este de +5%, ceea ce indică așteptări de relativă stabilitate.

Datele arată și diferențe în funcție de dimensiunea întreprinderilor. Companiile mari, cu cel puțin 250 de salariați, sunt cele mai optimiste în privința veniturilor din vânzări, cu un sold conjunctural de +13%, dar anticipează și presiuni mai pronunțate asupra prețurilor, de +14%.

Întreprinderile mijlocii estimează un sold de +12% în privința prețurilor, iar cele mici și microîntreprinderile, de +8%. În cazul celor mai mici companii, cu până la nouă angajați, perspectivele sunt mai prudente: soldul conjunctural privind veniturile din vânzări este de -3%, iar cel privind numărul salariaților, de -5%.

Problemele mediului de afaceri sunt evidențiate și de rezultatele pentru trimestrul III 2026, când 51% dintre managerii chestionați au declarat că s-au confruntat cu factori care le-au limitat activitatea economică.

Principala dificultate o reprezintă cererea insuficientă pe piață, indicată de 32,2% dintre respondenți. Problemele financiare sunt menționate de 22,8% dintre manageri, iar lipsa forței de muncă calificate afectează 18,3% dintre întreprinderile chestionate.

Totodată, 10,7% dintre respondenți au indicat consecințele crizei provocate de războiul din Ucraina drept factor care limitează activitatea economică, în timp ce 5,6% au semnalat lipsa spațiilor sau a echipamentelor necesare.

Rezultatele anchetei conturează o economie în care întreprinderile continuă să resimtă presiuni asupra costurilor, în condițiile în care cererea nu oferă perspective clare de accelerare a vânzărilor. Construcțiile și industria prelucrătoare anticipează creșteri moderate ale activității, însă comerțul și serviciile rămân prudente.