Datoria mondială explodează la un record de 312.000 miliarde de dolari

27 Sept. 2024, 09:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Sept. 2024, 09:44 // Actual //  bani.md

Datoria mondială a atins un nivel record de 312.000 de miliarde de dolari la finele celui de-al doilea trimestru, impulsionată de împrumuturile contractate de SUA şi China, arată un raport al Institutului Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, informează Reuters.

Potrivit celor mai recente estimări publicate miercuri de IIF, datoria mondială a crescut cu 2.100 de miliarde de dolari în prima jumătate a acestui an, până la 312.000 miliarde de dolari. Este vorba de cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, după ce precedentele date au fost revizuite în jos de IIF.

Institutului Internaţional pentru Finanţe a tras un semnal de alarmă cu privire la tendinţa de creştere continuă a împrumuturilor guvernamentale, în ultimul său raport Global Debt Monitor. IIF a prognozat că împrumuturile guvernamentale globale vor creşte de la nivelul actual de 92.000 de miliarde de dolari, până la 145.000 de miliarde de dolari în 2030, urmând a trece de 440.000 de miliarde de dolari în 2050.

„În condiţiile în care noul ciclu de relaxare demarat de Fed este aşteptat să accelereze ritmul de acumulare a datoriei mondiale, un motiv special de îngrijorare este aparenta lipsă de voinţă politică pentru a răspunde la creşterea nivelului datoriei suverane atât în rândul economiilor mature cât şi în cazul economiilor emergente”, se arată în raportul IIF.

Potrivit datelor IIF, creşterea datoriei mondiale cu 2.100 miliarde de dolari în primul semestru al acestui an vine după o majorare de 8.400 miliarde de dolari în prima jumătate a anului trecut.

Pe lângă China şi SUA, primele două economii ale lumii, India, Rusia şi Suedia şi-au majorat şi ele datoriile. În schimb, alte ţări europene şi Japonia au înregistrat o scădere semnificativă a datoriilor.

Raportul datorie/PIB, un indicator al capacităţii de rambursare a datoriei comparativ cu ceea ce produce o ţară, s-a stabilizat la nivel mondial la 328%, în condiţiile în care cifrele privind producţia au fost parţial încurajate de inflaţia peste ţintă din marile economii.

În cazul pieţelor dezvoltate, raportul datorie/PIB a atins cel mai scăzut nivel de după 2018, ca urmare a declinului împrumuturilor în rândul gospodăriilor şi sectorului corporaţiilor non-financiare.

În contrast, raportul datorie/PIB în rândul pieţelor emergente a atins un nou vârf de 245%, cu 25 de puncte procentuale peste nivelul la care era înainte de carantinele care au avut legătură cu pandemia de COVID.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.