Victoria Furtună - Portret de candidat

Fosta procuroră anticorupție, Victoria Furtună, a fost înregistrată oficial în cursa pentru prezidențiale pe 24 septembrie curent. Candidează independent la funcția de președintă și este juristă de profesie. Furtună s-a născut pe 24 februarie 1981, în orașul Hîncești. Este căsătorită și are doi copii. Cunoaște limba română și rusă.

Victoria Furtună și-a început cariera în anul 2006, fiind procuror în Procuratura raionului Nisporeni. Doi ani mai târziu, aceasta a fost transferată în Procuratura municipiului Chișinău, sectorul Botanica. În 2019, Furtună este angajată la Procuratura Anticorupție și începe să instrumenteze dosare de rezonanță. În anul 2021, procurora și-a încercat norocul la concursul pentru ocuparea funcției de Procuror General, după suspendarea lui Alexandr Stoianoglo din funcție, însă a fost fără succes. În 2024, pe fundalul unui scandal de amploare, aceasta a demisionat de la PA. Într-un briefing de presă a spus că pleacă din sistem, după ce ar fi fost declarată de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) „o amenințare la adresa securității naționale”. A acuzat SIS-ul că ar încălca legea, vrând să fie o instituție loială guvernării. Mai mult, a mers în instanța de judecată pentru a-i cere Maiei Sandu despăgubiri de 1 milion de lei, după ce președinta ar fi făcut unele declarații care i-ar fi afectat imaginea.

Până la acest scandal, Furtună a ajuns în atenția opiniei publice ca procurora care a gestionat mai multe dosare de rezonanță, printre care dosarul parcărilor, în care fostul primar Dorin Chirtoacă era acuzat de corupție, dar și dosarul ex-ministrului Transporturilor, Iurie Chirinciuc, acuzat de trafic de influență și abuz în serviciu.

În primăvara acestui an, Victoria Furtună a anunțat crearea asociației obștești „Vox Populi, Vox Dei”, care își propune să monitorizeze și să scoată la iveală cazurile mari de corupție. Câteva luni mai târziu, aceasta a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale din 2024, însă fără a adera la un partid din Moldova. În spațiul publicînsă s-a scris despre faptul că Furtună ar fi făcut o ”alianță secretă” cu fugarul Veaceslav Platon, fondatorul Partidului „Fenix Moldova”.

Potrivit declarației de avere și interese personale depusă la CEC, în 2023, Furtună a obținut un salariu de peste 370.000 de lei de la Procuratura Generală și 240.000 de lei de la firma „SRL Promilton”. Victoria Furtună a obținut mai multe donații impunătoare în 2023. Este vorba de 10.000 de euro și 160.000 de lei. Pentru 2023, fosta procuroră mai indică și venituri de peste 80.000 de lei, bani primiți la zi de naștere.

Familia Furtună are un teren primit drept moștenire, o casă de locuit, de 100 m.p., unde locuiește în abitație, dar și un automobil de model Skoda Superb, pe care l-a luat în leasing. Familia Furtună are și datorii de aproape 43.000 de euro și 84.000 de lei.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#Victoria Furtuna #candidat independent #alegeri prezidentiale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile gazului în Europa au crescut la cele mai mari niveluri din acest an, ca urmare a intensificării conflictului ruso-ucrainean, opririi livrărilor de gaz ale Gazprom către Austria și a vremii reci. Deși piața este bine aprovizionată cu gaz, echilibrul este fragil și orice știre negativă provoacă o creștere a prețurilor, spun experții din sector.

Prețul futures-ului pe Dutch TTF a ajuns joi la 48,8 euro/MWh (538 USD pentru 1000 mc), cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023. De la sfârșitul sezonului de încălzire din martie, prețul a crescut cu mai mult de 1,5 ori.

Ultima creștere a început miercuri, când Ucraina a lovit teritoriul rus cu rachete britanice Storm Shadow. La sfârșitul zilei, prețul a crescut cu 2,5%, ajungând la 46,8 euro/MWh. Tot pe 21 noiembrie, ambasadele mai multor state occidentale din Kiev au fost închise, iar Statele Unite au avertizat despre posibilitatea unui atac aerian major în regiune.

În aceeași zi, forțele aeriene ucrainene au raportat că Rusia a folosit pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală capabilă să transporte încărcătura nucleară. Aceste evoluții au loc pe fondul schimbării doctrinei nucleare a Rusiei și în contextul permiterii de către SUA a loviturilor cu rachete americane de lungă distanță pe teritoriul rus.

Pe de altă parte, piața europeană rămâne bine aprovizionată cu GNL, iar livrările chiar au crescut, deoarece cererea din Asia rămâne scăzută, iar traderii sunt atrași de prețurile în creștere din ultimele săptămâni. În plus, depozitele sunt aproape pline, la aproximativ 90%, conform datelor Gas Infrastructure Europe.

Totuși, odată cu începutul sezonului de încălzire, săptămâna aceasta, ninsorile și vremea rece au afectat regiunile nordice ale Europei. „Echilibrul fragil al pieței înseamnă că factorii externi vor avea un impact semnificativ asupra prețurilor”, a declarat Torgrim Reitan, director financiar al companiei norvegiene Equinor.

Un alt factor de tensiune pe piață este situația livrărilor de gaz prin conductele din Rusia. Gazprom a încetat, începând cu 16 noiembrie, furnizarea de gaz către OMV, compania austriacă care refuzase să plătească pentru gazul livrat în ultimele luni, încercând să recupereze o sumă de 230 milioane de euro stabilită de un tribunal de arbitraj.

Deși Gazprom continuă să furnizeze gaz prin Ucraina către Europa la aceleași volume ca înainte de 16 noiembrie (42,4 milioane de mc pe zi), OMV nu poate să-l preia, dar are posibilitatea să cumpere gaz de la țările care primesc aceste livrări, cum ar fi Slovacia. OMV a asigurat că își satisface complet nevoile de consum din alte surse.

„Majoritatea clienților OMV sunt membri ai NATO, chiar dacă Austria rămâne nominal neutră”, a declarat Jon Trisi, editor al newsletter-ului investițional Fuller Treacy Money. „Strategia Rusiei de ‘iarnă lungă și rece’ este doar una dintre multe tactici pe care le încearcă în afacerea dincolo de Ucraina.”

Piața este, de asemenea, preocupată de faptul că din ianuarie tranzitul de gaz prin Ucraina se va opri, ceea ce va afecta mai mulți procente din importurile de gaz ale Uniunii Europene.