„Bătălia” falsă pentru secțiile de votare din Rusia! Câți moldoveni au mai rămas în realitate

În contextul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, care se apropie, opoziția politică aduce acuzații Comisiei Electorale Centrale (CEC) în legătură cu deschiderea unui număr prea mic de secții de votare în Federația Rusă. CEC indică faptul că doar două secții de votare vor fi deschise pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie. Acest număr este considerat insuficient de către Partidul Socialiștilor, care afirmă că dreptul de vot al diasporei moldovenești din Rusia este „nejustificat” limitat.

CEC își argumentează decizia de deschidere a două secții de votare în Rusia prin faptul că a primit un aviz de la MAE bazat inclusiv pe un aviz al SIS în care se menționează că ei nu pot asigura securitatea funcționarilor electorali și alegătorilor în mai multe regiuni din Federația Rusă, decât în locația misiunii diplomatice.

Totuși, numărul real al moldovenilor aflați în Rusia este în scădere semnificativă. În timp ce socialiștii vehiculează cifra de 400.000 de cetățeni moldoveni în Federația Rusă, studiile contrazic această estimare. Datele statistice prezentate de Academia Prezidențială pentru Economie și Administrație Publică din Moscova (RANEPA) arată că la 1 decembrie 2020, în Rusia se aflau doar 205.747 de moldoveni. Această cifră reprezintă o scădere cu aproximativ 95.000 față de aceeași perioadă din 2019 și este de două ori mai mică decât la sfârșitul anului 2017. Mai mult, studiile arată că numărul cetățenilor moldoveni care lucrează în Rusia a continuat să scadă drastic, ajungând la 132.875 în luna mai 2021.

În acest context al disputelor legate de secțiile de votare din Federația Rusă, datele oferite de Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova pentru alegerile anterioare arată fluctuații semnificative în numărul alegătorilor moldoveni care au votat în Rusia. Potrivit acestor date, în anul 2010, la alegerile parlamentare, au votat 4.178 de cetățeni moldoveni în Rusia, iar în 2014 acest număr a crescut la 9.521.

În 2016, la alegerile prezidențiale, participarea a fost distribuită între două tururi: în Turul I au votat 4.583 de cetățeni, iar în Turul II numărul acestora a crescut la 8.758. La alegerile parlamentare din 2019, numărul votanților a fost de 4.525, iar la referendum, 4.221.

În 2020, la alegerile prezidențiale, în primul tur au votat 5.605 cetățeni, iar în Turul II, numărul votanților a ajuns la 14.068. În 2021, la alegerile parlamentare anticipate, au participat 6.154 de cetățeni moldoveni din Rusia.

În total, pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul privind integrarea europeană a ţării vor fi deschise 2.221 de secţii de votare, dintre care 234 în diasporă, în 37 de ţări. Cele mai multe dintre ele vor fi deschise în Italia – 60. În Germania vor fi 26, iar în Franţa – 20. În SUA, cetăţenii moldoveni vor putea vota la 16 secţii. În România vor fi deschise 16 secţii de vot, dintre care trei la Bucureşti.

Totodată, la 20 octombrie va fi utilizat în premieră votul prin corespondență. Astfel, Cetățenii moldoveni care trăiesc în SUA și Canada vor putea să voteze prin corespondență la alegerile prezidențiale și la referendumul cu privire la aderarea la UE, care vor avea loc în această toamnă.

#prezidentiale #alegri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bill Gates, cofondatorul Microsoft și al cincilea cel mai bogat om din lume, a anunțat un plan ambițios: în următoarele două decenii, va dona aproape întreaga sa avere – estimată la 168 de miliarde de dolari – pentru cauze umanitare. Fondatorul Microsoft a declarat că dorește ca donațiile caritabile totale prin Fundația Gates să depășească 200 de miliarde de dolari, urmând ca organizația să-și încheie activitatea până în 2045.

„Oamenii vor spune multe lucruri despre mine când voi muri, dar sunt hotărât ca ‘a murit bogat’ să nu fie unul dintre ele”, a scris Gates pe blogul său personal. El consideră că acumularea uriașă de avere de către miliardari este o problemă gravă și a fost inspirat de avertismentele istorice ale magnatului Andrew Carnegie privind responsabilitatea socială a celor bogați.

Fundația Bill & Melinda Gates, creată în 2000, a donat deja peste 100 de miliarde de dolari pentru sănătatea globală, educație și lupta împotriva sărăciei. Totuși, Gates a avertizat că filantropia nu poate înlocui finanțările guvernamentale, criticând tăierile masive ale ajutoarelor externe operate de state precum SUA, Regatul Unit și Franța.

Gates l-a atacat frontal pe Elon Musk, acuzându-l că a contribuit la colapsul ajutorului umanitar internațional. În februarie, departamentul pentru „eficiență guvernamentală” condus de Musk a închis practic USAID, principala agenție americană de dezvoltare, responsabilă cu distribuirea a 42,5 miliarde de dolari în 2023 pentru asistență medicală, alimente și apă potabilă în țările sărace.

„Imaginea celui mai bogat om din lume contribuind la moartea celor mai săraci copii este una greu de acceptat”, a declarat Gates pentru Financial Times. Estimările inițiale ale USAID arată consecințe devastatoare: peste un milion de copii ar putea rămâne fără apărare în fața malnutriției severe, iar 166.000 de oameni riscă să moară din lipsă de medicamente esențiale, precum cele împotriva malariei.

Gates a amintit că în 2010 a lansat împreună cu Melinda French Gates și Warren Buffett inițiativa Giving Pledge, prin care miliardarii se angajează să doneze cel puțin jumătate din averile lor. Deși Elon Musk a semnat acest angajament, rămâne neclar dacă va respecta promisiunea. Potrivit Forbes, până acum Musk a donat efectiv mai puțin de 1% din averea sa, cu donații estimate la circa 620 de milioane de dolari.

„Un aspect aparte al Giving Pledge este că îl poți îndeplini și după moarte. Cine știe? Poate că va deveni un mare filantrop post-mortem”, a ironizat Gates.