OpenAI, perla Inteligenţei artificiale, creatorul ChatGPT, vrea să adopte un model de business netestat

OpenAI explorează o structură corporativă relativ nouă pentru a se proteja de preluări ostile şi pentru a-l apăra pe directorul său executiv, Sam Altman, de influenţele externe, scrie FT.

Start-up-ul de inteligenţă artificială, care a obţinut săptămâna trecută o finanţare de 6,6 miliarde de dolari, plănuieşte să se reorganizeze ca o corporaţie de utilitate publică (PBC). Acest model de societate este nou şi rar folosit, fiind adoptat şi de alţi jucători din domeniul AI, cum ar fi Anthropic şi xAI, fondat de Elon Musk.

Un avantaj major al structurii PBC este că poate preveni o achiziţie nedorită sau presiunile venite din partea unui investitor activist, spun surse apropiate companiei. Aceasta ar însemna că un investitor actual, cum ar fi Microsoft, ar putea avea dificultăţi în a prelua controlul asupra OpenAI.

Ca PBC, OpenAI ar trebui să echilibreze interesele acţionarilor cu un beneficiu public şi cu alte părţi interesate, cum ar fi angajaţii şi societatea. Această „abordare multidimensională a obligaţiilor fiduciare” ar proteja compania de eventualele presiuni pentru a prioritiza profitul în detrimentul altor valori, oferindu-i astfel mai multă libertate de a ignora cerinţele activiştilor financiari.

Noua structură este propusă într-un moment de schimbare pentru OpenAI, care a devenit una dintre cele mai valoroase companii din Silicon Valley, fiind evaluată recent la 150 de miliarde de dolari. Acest model îi va permite să atragă noi investitori şi să obţină capitalul necesar pentru a concura cu giganţi bine finanţaţi, precum Google, şi pentru a susţine costurile dezvoltării modelelor avansate de inteligenţă artificială.

Totuşi, compania se confruntă şi cu provocări interne. În urmă cu un an, Sam Altman a fost temporar demis în urma unui litigiu la nivelul consiliului de administraţie. Recent, mai mulţi membri ai echipei de conducere, inclusiv Mira Murati, influentul director tehnologic, şi-au anunţat plecarea. În acelaşi timp, Elon Musk, cofondatorul OpenAI, a dat în judecată compania, acuzând-o că a abandonat misiunea sa originală de a aduce beneficii umanităţii prin parteneriatul de miliarde de dolari încheiat cu Microsoft.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#business #Investiții #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.