Castel Mimi se aliniază marilor producători de vinuri din lume care îmbuteliază vinul în sticle PET

10 Oct. 2024, 14:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Oct. 2024, 14:52 // Actual //  bani.md

În ultima perioadă, Castel Mimi este lider în Moldova în dezvoltarea unei afaceri durabile și atitudinii prietenoase pentru mediu. A devenit prima vinărie în Moldova care a început să folosească sticle alternative pentru îmbutelierea vinurilor.

Vinurile din seria Climate Smart Packing nu au ieșit încă pe piață, dar deja au câștigat medalii de aur la prestigiosul concurs de degustare MUNDUS VINI Summer Tasting` 2024, desfăşurat în Germania, scrie jurnalista de vinuri Anghelina Taran în blogul său Wine and Spirits.

Una dintre tendințele globale din industria vinului este reducerea amprentei de carbon, precum şi eficientizarea energiei consumate la producerea sticlei și transportarea vinului îmbuteliat. Pentru ca producția și comercializarea vinului să devină sustenabilă, trebuie create şi ambalaje alternative. Dacă acesta este ușor şi poate fi reciclat, atunci și vinul poate fi produs și transportat sustenabil.

Noile opțiuni alternative de ambalare devin foarte cunoscute pe piețele de vinuri mature, numite inovatoare. Printre ele se numără țările scandinave, Marea Britanie și Canada. Între 75% și 100% dintre comercianții acestor țări sunt gata să vândă vinuri în ambalaje alternative, în magazinele lor.

Urmând aceste tendințe, Castel Mimi a luat decizia de a trece la o nouă etapă îndrăzneaţă în producerea vinurilor şi a devenit astfel, prima vinărie din Republica Moldova care a început îmbutelierea vinurilor în sticle din material alternative. Sunt fabricate din PET de calitate înaltă, în Suedia, sunt asemănătoare cu sticlele obișnuite și sunt sigilate cu Twist & Plopp + Long Cap.

Anghelina Taran scrie  că ambalajele alternative au avantaje atât pentru producătorul de vinuri, cât şi pentru consumatori. Vinurile Climate Smart Packing sunt foarte comode pentru a fi luate la un picnic în natură, deoarece nu sunt grele, ocupă mai puțin spațiu având un volum standard de 750 ml, nu există riscul ca sticla să se spargă şi să vă răniţi sau pierdeţi vinul, iar un alt avantaj este că în sticle PET vinul se răceşte mult mai repede prin scufundarea în apă rece sau gheaţă.

Noua Serie Climate Smart Packing conţine trei vinuri: Sauvignon Blanc, 2023, Merlot Rose, 2023 şi Cabernet Sauvignon, 2022. Primele două vinuri au câștigat medalii de AUR la prestigiosul concurs de degustare din Germania — MUNDUS VINI Summer Tasting`2024.

Vinurile Castel Mimi din Seria Smart Packing au fost degustate şi de către preşedintele Asociaţiei de Sommelier din Republica Moldova, Mihai Druţă. Degustatorul etalon a analizat atât sticlele PET, cât şi vinurile, şi a felicitat Castel Mimi pentru această inovaţie în industria vinicolă din Republica Moldova. Mai jos vă prezentăm comentariile sommelierului pe fiecare vin în parte:

 

Sauvignon Blanc „O culoare limpede, cristalină, strălucitoare. O aromă prospătă. O aromă care te face să guști acest vin, te captează. O aromă neobișnuită pentru sticlele PET. Iar gustul este unul proaspăt, ușor”.

Merlot Ros 2023 „Un vin cu o culoare foarte plăcută, limpede, strălucitoare. Gustul este plăcut, lejer, cu un postgust destul de ușor dulciu. Acest vin se asociază perfect cu salate, mâncăruri din pește”.

Cabernet Sauvignon 2022 „În aromă simțim foarte bine coacăza neagră, niște nuanțe de condimente, piper negru. Iar în gust, este un gust plin, echilibrat, nu este un gust foarte greoi”, afirmă sommelierul.

Seria Smart Packing poate fi găsită deocamdată în magazinul Castel Mimi, iar în curând urmează să ajungă şi în retail. Primele loturi au fost deja exportate în România şi Norvegia, iar vinificatorul planifică să ajungă cu ele şi în Suedia, Olanda, Canada și Statele Unite ale Americii.

07 Aug. 2026, 13:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 13:15 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Vasile Tofan respinge ideea că agenții imobiliari ar fi responsabili pentru scumpirea apartamentelor din Chișinău. Șeful Guvernului susține că intermediarii nu dispun de resursele necesare pentru a cumpăra zeci de locuințe și a limita artificial oferta, însă admite că trebuie verificat comportamentul companiilor de construcții.

„Un agent imobiliar este un intermediar. El vede un vânzător, vede un cumpărător și primește un comision. Ideea că agenții imobiliari cumpără zeci de apartamente, fiecare costând sute de mii de dolari, și plasează milioane de lei doar pentru a limita oferta este un mit”, a declarat Tofan în cadrul Forumului Diasporei, unde premierul a fost întrebat despre explozia prețurilor pe piața imobiliară din Capitală.

Premierul a afirmat că o asemenea strategie nu ar fi viabilă din punct de vedere economic. În schimb, acesta a admis că unele companii de construcții ar putea amâna scoaterea apartamentelor la vânzare dacă prețurile de pe piață nu corespund așteptărilor lor.

„Poate să fie vorba despre companiile de construcții care rețin oferta pentru că li se pare că prețul nu este suficient de mare. Dar, cu siguranță, problema nu este în agenții imobiliari”, a punctat șeful Executivului.

Tofan a precizat că autoritățile trebuie să intervină dacă sunt identificate abuzuri sau posibile înțelegeri de cartel. Totuși, premierul a avertizat că nu trebuie trase concluzii înainte de realizarea unei analize bazate pe date.

„Acolo unde sunt abuzuri, trebuie să intervenim. Dacă avem indicii de cartel, trebuie să intervenim. Dar ezit să sar la concluzii până când avem diagnoza bine pusă la punct”, a spus Tofan.

Premierul s-a arătat rezervat și față de eventuala taxare suplimentară a apartamentelor care nu sunt date în chirie. Potrivit acestuia, o asemenea măsură i-ar putea afecta inclusiv pe moldovenii din diasporă care și-au cumpărat cu greu o locuință, dar nu dispun încă de bani pentru reparație.

Tofan a susținut că amenajarea completă a unui apartament în Chișinău poate ajunge la aproximativ 1.000 de euro pentru un metru pătrat, dacă sunt incluse mobilierul, instalațiile electrice și lucrările sanitare.

„Unii au cumpărat un apartament cu banii adunați cu greu în Italia sau Portugalia, dar încă nu au bani pentru reparație. Iar noi vrem deja să-i taxăm pentru că nu îl dau în chirie. Trebuie să fim foarte atenți să nu speriem diaspora și oamenii care și-au strâns cu greu bani pentru o locuință”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului a promis că eventualele intervenții pe piața imobiliară vor fi analizate în baza cifrelor, dar a avertizat că măsurile luate în grabă ar putea produce efecte mai grave decât problema pe care încearcă să o rezolve.

Pentru a ilustra riscurile intervențiilor economice, Tofan a invocat situația industriei uleiului. Potrivit premierului, Republica Moldova a trecut de la statutul de exportator important la cel de importator de ulei de floarea-soarelui, după ce măsurile aplicate pentru protejarea unei părți a pieței ar fi afectat industria de procesare.

„Dacă încerci uneori să repari ceva, poți face mult mai mult rău. În economie, lucrurile sunt foarte interconectate”, a conchis Vasile Tofan.

Locuințele din Republica Moldova continuă să se scumpească, deși creditarea ipotecară a încetinit. Potrivit celui mai recent Raport de evaluare a stabilității financiare al Băncii Naționale a Moldovei, prețurile de ofertă ale imobilelor rezidențiale au crescut în primul trimestru din 2026 cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 2,8% comparativ cu trimestrul precedent.

Indicele prețurilor bunurilor imobile rezidențiale, calculat de BNM în baza prețurilor de ofertă, a ajuns la 233%, confirmând menținerea tendinței ascendente pe piață.

Scumpirile au continuat în pofida reducerii cererii finanțate de bănci. Volumul creditelor ipotecare noi a coborât la 2,4 miliarde de lei, cu 15,8% mai puțin decât în primul trimestru din 2025 și cu 12,8% sub nivelul din ultimele trei luni ale anului trecut.

Datele sugerează că avansul prețurilor nu mai poate fi explicat exclusiv prin creditarea ipotecară. Evoluția poate fi influențată și de oferta limitată, achizițiile realizate din economii proprii, inclusiv de către diasporă, costurile de construcție și comportamentul dezvoltatorilor. BNM nu atribuie însă creșterea unui singur factor.