Începe marea restructurare: Cea mai mare bancă europeană anunţă tăieri masive de joburi în rândul bancherilor de top

Directorul general al HSBC, Georges Elhedery, are în vedere reducerea numărului de bancheri seniori din cadrul băncii, ca parte a unui plan de restructurare care urmăreşte economisirea a 300 de milioane de dolari, potrivit unor surse apropiate situaţiei, scrie Financial Times.

Elhedery plănuieşte să fuzioneze divizia de servicii bancare comerciale a HSBC cu divizia de servicii bancare şi pieţe globale, în cadrul primelor măsuri importante de reducere a costurilor de când a preluat funcţia, luna trecută.

Deocamdată, personalul nu a primit detalii despre aceste planuri, dar se pare că pregătirile sunt într-o fază avansată, iar anunţul oficial este aşteptat până la sfârşitul lunii octombrie. Economiile vizate ar putea fi ajustate pe măsură ce banca finalizează analiza cifrelor.

„Fuziunea va reduce nivelurile de top management”, a spus una dintre surse. „Va afecta poziţiile de conducere şi unele dintre funcţiile mai importante. Acesta este nivelul cel mai costisitor, unde se concentrează majoritatea cheltuielilor.”

HSBC a beneficiat semnificativ de pe urma creşterii ratelor dobânzilor în ultimii ani, însă acum se confruntă cu o posibilă scădere a profiturilor, pe măsură ce ratele dobânzilor încep să scadă. Restructurarea are ca scop eliminarea redundanţelor din cadrul conducerii băncii, care are 214.000 de angajaţi.

O variantă analizată este ca Surendra Rosha, co-director executiv al diviziei Asia-Pacific a HSBC, să preia conducerea ambelor divizii – cea comercială şi cea globală – în timp ce Patrick George, şeful global al pieţelor şi serviciilor de valori mobiliare, să continue să gestioneze divizia de pieţe. Rosha s-a alăturat HSBC în 1991 ca stagiar, ocupând anterior funcţia de director executiv al operaţiunilor din India.

Barry O’Byrne, care a condus divizia de servicii bancare comerciale, a fost mutat la conducerea diviziei de servicii bancare personale şi de patrimoniu a HSBC, fără ca un înlocuitor permanent să fi fost încă desemnat. Greg Guyett a fost responsabil pentru divizia de pieţe şi servicii globale din octombrie 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concedieri #banca #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.