Un acționar milionar la cea mai mare bancă, în topul exportatorilor de rapiță

În primele trei luni ale sezonului 2024/2025 (iulie-septembrie), Republica Moldova a exportat 62.082 tone de rapiță, un volum de 3,4 ori mai mic comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când au fost exportate 210.112 tone. Potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, scăderea exporturilor este cauzată de o recoltă mai slabă și de previziunile privind creșterea prețurilor, care îi determină pe fermieri să fie reticenți în a vinde.

Piața rapiței este în prezent caracterizată de o activitate redusă, atât din partea fermierilor, cât și a cumpărătorilor, aceștia din urmă fiind influențați de scăderea cererii internaționale. În Bulgaria, de exemplu, uzina de procesare din Ruse a acumulat deja stocuri de rapiță în luna august, iar următoarele achiziții importante sunt așteptate mai târziu.

Prețul rapiței în Moldova a atins un vârf de 10,50 lei/kg în luna august 2024, pe fondul cererii ridicate și a evoluțiilor piețelor internaționale. În prezent, prețul mediu a scăzut la aproximativ 9 lei/kg, în urma ajustărilor sezoniere și a evoluțiilor ofertei globale și cererii interne.

În ceea ce privește clasamentul celor mai mari exportatori de rapiță din sezonul 2024/2025, au apărut câteva schimbări notabile. Compania Rusagro-Prim SRL (controlată de milioanrul Savelii Russu care este și acționar la maib n.a) își menține poziția de lider cu un volum exportat de 11.421 tone, în timp ce Vadalex-Agro SRL a urcat pe locul al doilea cu 10.057 tone. În schimb, Orom-Imexpo SRL, care ocupa locul al doilea sezonul trecut, a redus semnificativ exporturile, ajungând pe locul al șaselea, cu doar 3.668 tone exportate.

Aceeași tendință de scădere a volumelor de export este observată și în cazul altor companii importante, precum AgroNova Prim SRL, Rostan-Plus SRL, Agrostoc CI, Limburg SRL și Diazchim SRL, care au redus și ele cantitățile de rapiță vândute pe piețele externe.

În ceea ce privește destinațiile de export pentru rapiță în perioada iulie-septembrie 2024, primele două locuri au rămas neschimbate, România continuând să fie principalul partener comercial al Moldovei cu 42.546 tone exportate, urmată de Bulgaria cu 8.202 tone. În schimb, anumite piețe, precum Olanda, Grecia, Nepal, Turcia și Bangladesh, au dispărut din lista destinațiilor de export, unde anterior se înregistrau volume semnificative.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#savelli russu #rapita #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.