Putin și-a pus oaspeții la BRICS într-o situație penibilă. Nu și-au putut folosi cardurile cu dolari

Președintele rus Vladimir Putin vrea să convingă peste 20 de lideri mondiali pe care i-a invitat în Rusia la summitul BRICS să adopte o alternativă la dolar pentru plățile globale și pentru asta le-a impus să vină cu bani cash la ei, dolari sau euro, pe care să îi schimbe cu ruble, scrie Insider, citat de antena3.

Lupta cu dolarul e una dintre prioritățile lui Putin, deoarece tranzacționarea în monede locale ar însemna că Rusia, supusă sancțiunilor internaționale, nu ar avea de suferit în condițiile în care ordinea financiară globală este dominată de dolari americani.

Organizatorii summit-ului BRICS i-au sfătuit pe oaspeții din străinătate să aducă numerar – în special dolari americani și euro – la evenimentul din orașul rus Kazan.

Majoritatea băncilor ruse vor schimba în ruble dolari americani sau euro – pe care Moscova le-a considerat „monede toxice”, potrivit unui ghid postat pe site-ul summit-ului.

Să vii fără cash în Rusia nu a fost o opțiune pentru participanții la summit, deoarece nu este posibilă utilizarea în Rusia a cardurilor Mastercard sau Visa emise în afara țării. Cei doi emitenți de carduri au oprit operațiunile locale la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022.

Cardurile Union Pay din China pot fi folosite – „dar cu restricții”, se arată în ghidul evenimentului.

Participanții pot să își facă un card Mir din Rusia, direct de pe aeroportul internațional din Kazan.

Aceste probleme legate de plăți subliniază imensa provocare pe care BRICS o are în scopul său de la se renunța la dolar.

Marți, Putin a promovat din nou utilizarea monedelor locale.

Săptămâna aceasta, în orașul Kazan, al optulea oraș ca mărime din Rusia, Vladimir Putin are discuții cu peste 20 de șefi de stat la summitul BRICS al economiilor emergente. Printre liderii invitați se numără Xi Jinping din China, premierul indian Narendra Modi și președintele iranian Masoud Pezeshkian. Kremlinul a descris momentul ca fiind unul dintre „evenimentele de politică externă de cea mai mare amploare” din Rusia.

Dornic să reducă presiunea din cauza sancțiunilor occidentale, liderul de la Kremlin speră să-i convingă pe membrii BRICS să adopte o alternativă la dolar pentru plățile globale.

BRICS reprezintă Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. Grupul, denumit adesea o replică la ce reprezintă lumea occidentală, s-a extins pentru a include Egiptul, Etiopia, Iranul și Emiratele Arabe Unite. Și Arabia Saudită a fost invitată să se alăture.

Națiunile BRICS reprezintă 45% din populația globală.

Oficialii ruși au indicat că alte 30 de țări vor să se alăture BRICS. Unele dintre aceste națiuni vor lua parte la summit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#brics #carduri #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 142 de mii de persoane care aveau obligația legală să-și procure polița medicală nu au făcut-o în 2025, iar fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au ratat încasări estimate la circa 187,3 milioane de lei. Datele apar în raportul Curții de Conturi privind gestionarea sistemului medical.

Potrivit auditorilor, printre cei care nu și-au cumpărat polița predomină proprietarii de terenuri agricole – peste 136 de mii de persoane. În medie, pentru fiecare persoană neasigurată care trebuia să achite polița reveneau aproximativ 1 315 lei neîncasați la bugetul medical.

Totodată, alte peste 1,62 milioane de persoane figurează ca fiind plecate peste hotare mai mult de 183 de zile pe an și, prin urmare, nu sunt obligate să procure polița medicală. Curtea de Conturi atrage însă atenția că autoritățile nu dețin date exacte privind perioadele reale de aflare în țară sau peste hotare ale acestor persoane.

Auditul mai arată că 69 de prestatori de servicii medicale au semnat contracte cu CNAM fără să aibă certificate de acreditare valabile, pentru servicii estimate la peste 2 miliarde de lei. Unele instituții au activat sute de zile fără acreditare. De exemplu, Centrul de Sănătate Cucuruzeni a funcționat 350 de zile fără certificat valabil.

Probleme au fost depistate și în domeniul fertilizării in vitro. Curtea de Conturi a constatat că servicii în valoare de 1,2 milioane de lei au fost achitate unor clinici care nu aveau autorizațiile necesare pentru acest tip de activitate.

Raportul arată că veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală au constituit anul trecut 17,493 miliarde de lei, cu 1,56 miliarde mai mult decât în 2024. Cheltuielile au ajuns la 17,396 miliarde de lei, iar sistemul a încheiat anul cu un excedent de 96,7 milioane de lei.

Salariații au rămas principala sursă de finanțare a sistemului medical. Cei peste 758 de mii de angajați au contribuit cu 9,49 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 54,3% din veniturile FAOAM. În medie, contribuția anuală per angajat a fost de 12 513 lei.

În paralel, statul a achitat 7,17 miliarde de lei pentru asigurarea medicală a peste 1,57 milioane de persoane neangajate – copii, pensionari și persoane cu dizabilități. Potrivit auditului, aceste categorii au beneficiat însă de servicii medicale în valoare de 9,06 miliarde de lei, cu aproape 1,9 miliarde mai mult decât contribuțiile achitate de Guvern. În medie, pentru fiecare persoană asigurată de stat au revenit servicii medicale de aproximativ 4 566 de lei anual.