Revoluția comerțului electronic! Moldovenii cumpără electrocasnice și bilete de avion

Comerțul electronic din Republica Moldova a înregistrat o creștere de 15,2% în vânzările online de bunuri și servicii în 2024, atingând o valoare totală estimată de 358,6 milioane EUR. Această expansiune a fost alimentată de dezvoltarea platformelor de livrare și a magazinelor online, care s-au extins semnificativ în urma pandemiei COVID-19, dar și de diversificarea produselor oferite de retailerii online, conform unui raport recent publicat de AmCham Moldova.

Raportul evidențiază că bunurile tangibile constituie aproximativ 63,9% din piața comerțului electronic, în timp ce serviciile, cum ar fi biletele de avion și abonamentele de telecomunicații, acoperă restul. De asemenea, consumatorii din mediul urban manifestă un interes semnificativ mai mare comparativ cu populația rurală, din cauza costurilor ridicate de livrare în zonele izolate.

Pe piața moldovenească activează între 480 și 520 de magazine online, cele mai populare fiind cele specializate în produse electronice, îmbrăcăminte, cosmetice și alimente. Preferința consumatorilor pentru plățile la livrare predomină în cazul achizițiilor interne, în timp ce pentru cumpărăturile de pe platformele internaționale, plățile online sunt cele mai frecvente.

Segmentul electronicelor de consum și electrocasnicelor domină vânzările de comerț electronic, reprezentând 27% din veniturile totale ale comercianților de acest tip. În acest sector există 54 de puncte de vânzare electronice, incluzând cinci hipermarketuri electronice și alte cinci magazine online cu model omnichannel. De asemenea, companiile mai mici se concentrează pe retailul de nișă, având un singur brand, cum ar fi Xiaomi, sau oferind un sortiment restrâns de produse.

Categoriile de produse variate, inclusiv mobilier, jucării și articole de modă, sunt oferite de comercianții cu amănuntul omnichannel, dar structura veniturilor pe produse rămâne neclară. Alimentele gata de consum au dominat vânzările online din sectorul alimentar, datorită creșterii serviciilor de comandă și livrare, precum Straus și Glovo.

Pe de altă parte, vânzările online de servicii comerciale au crescut cu 9,4% anual, ajungând la 129,5 milioane EUR în 2023. Acest segment este în principal constituit din vânzări de bilete de avion, iar cererea de zbor influențează semnificativ dinamica acestuia. Aproape 480 de platforme online oferă servicii comerciale, inclusiv agenții de turism și centre medicale.

În 2023, plățile efectuate de deținătorii de carduri bancare emise de băncile moldovenești pe site-uri internaționale au atins 368,5 milioane EUR. Consumatorii moldoveni preferă să achiziționeze servicii, precum bilete de avion și cazări, de la platforme externe.

În ciuda creșterii comerțului electronic, Republica Moldova rămâne o piață mică și nu este atrăgătoare pentru mărcile globale. Absența lanțurilor internaționale de magazine de modă și prețurile ridicate ale produselor locale determină consumatorii să caute bunuri pe platforme externe. Codul Vamal permite importul fără taxe vamale pentru expedierile sub 150 EUR, facilitând astfel achizițiile de îmbrăcăminte și încălțăminte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata #e-commerce #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gripa aviară se extinde rapid în fermele avicole din Uniunea Europeană, în acest sezon, sporind temerile privind repetarea crizelor precedente care au dus la moartea a zeci de milioane de păsări de curte în blocul comunitar, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

În ultimii ani, focarele de gripă aviară înalt patogenă H5N1 au dus la moartea a mii de milioane de păsări în întreaga lume.

Răspândirea la oameni şi alte specii de mamifere, inclusiv la bovine de lapte şi porcine în SUA, sporeşte temerile că ar putea avea loc o mutaţie a virusului pentru a se transmite uşor către oameni şi a provoca o pandemie, scrie Reuters.

Între startul sezonului migrator, la 1 august, şi finalul săptămânii trecute, UE a raportat în total 62 focare de gripă aviară la fermele avicole, în special în partea de est a blocului comunitar, a informat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (WOAH). În aceeaşi perioadă din 2023, au fost raportate în UE doar şapte focare de gripă aviară, dar situaţia din acest an este mai bună decât în 2022, când era 112 focare.

Totuşi, gripa aviară nu a fost detectată la oameni sau la bovine în UE.

Gripa aviară este o boală sezonieră în rândul păsărilor de curte, răspândită mai ales de fecalele păsărilor sălbatice infectate sau de transportul de materiale infectate. Apare de obicei toamna, când păsările migrează, şi scade primăvara.

Ca şi în sezonul precedent, Ungaria a înregistrat până acum cel mai mare număr de focare de gripă aviară de la începutul sezonului migrator, la 1 august .

În Polonia, cel mai mare producător de carne de pasăre din UE, virusul a dus la sacrificarea a 1,8 milioane de păsări, aproape 1,4 milioane fiind la o singură fermă, în oraşul Sroda Wielkopolska.

Franţa, care a suferit cele mai severe pierderi în 2022/2023, a reintrodus luna aceasta măsuri de biosecuritate în fermele avicole, citând creşterea numărului de cazuri în ţările vecine.

România a raportat descoperirea unui focar de gripă aviară înalt patogenă H5N1 la păsări de curte, a informat marţi Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (WOAH), în condiţiile în care Europa se confruntă cu o creştere sezonieră a acestei boli mortale.

Virusul a fost detectat la un efectiv de 47 păsări de curte din satul Mihail Kogălniceanu, în estul ţării, şi a provocat moartea a patru păsări, a precizat WOAH, citând un raport al autorităţilor române.