Revoluția comerțului electronic! Moldovenii cumpără electrocasnice și bilete de avion

Comerțul electronic din Republica Moldova a înregistrat o creștere de 15,2% în vânzările online de bunuri și servicii în 2024, atingând o valoare totală estimată de 358,6 milioane EUR. Această expansiune a fost alimentată de dezvoltarea platformelor de livrare și a magazinelor online, care s-au extins semnificativ în urma pandemiei COVID-19, dar și de diversificarea produselor oferite de retailerii online, conform unui raport recent publicat de AmCham Moldova.

Raportul evidențiază că bunurile tangibile constituie aproximativ 63,9% din piața comerțului electronic, în timp ce serviciile, cum ar fi biletele de avion și abonamentele de telecomunicații, acoperă restul. De asemenea, consumatorii din mediul urban manifestă un interes semnificativ mai mare comparativ cu populația rurală, din cauza costurilor ridicate de livrare în zonele izolate.

Pe piața moldovenească activează între 480 și 520 de magazine online, cele mai populare fiind cele specializate în produse electronice, îmbrăcăminte, cosmetice și alimente. Preferința consumatorilor pentru plățile la livrare predomină în cazul achizițiilor interne, în timp ce pentru cumpărăturile de pe platformele internaționale, plățile online sunt cele mai frecvente.

Segmentul electronicelor de consum și electrocasnicelor domină vânzările de comerț electronic, reprezentând 27% din veniturile totale ale comercianților de acest tip. În acest sector există 54 de puncte de vânzare electronice, incluzând cinci hipermarketuri electronice și alte cinci magazine online cu model omnichannel. De asemenea, companiile mai mici se concentrează pe retailul de nișă, având un singur brand, cum ar fi Xiaomi, sau oferind un sortiment restrâns de produse.

Categoriile de produse variate, inclusiv mobilier, jucării și articole de modă, sunt oferite de comercianții cu amănuntul omnichannel, dar structura veniturilor pe produse rămâne neclară. Alimentele gata de consum au dominat vânzările online din sectorul alimentar, datorită creșterii serviciilor de comandă și livrare, precum Straus și Glovo.

Pe de altă parte, vânzările online de servicii comerciale au crescut cu 9,4% anual, ajungând la 129,5 milioane EUR în 2023. Acest segment este în principal constituit din vânzări de bilete de avion, iar cererea de zbor influențează semnificativ dinamica acestuia. Aproape 480 de platforme online oferă servicii comerciale, inclusiv agenții de turism și centre medicale.

În 2023, plățile efectuate de deținătorii de carduri bancare emise de băncile moldovenești pe site-uri internaționale au atins 368,5 milioane EUR. Consumatorii moldoveni preferă să achiziționeze servicii, precum bilete de avion și cazări, de la platforme externe.

În ciuda creșterii comerțului electronic, Republica Moldova rămâne o piață mică și nu este atrăgătoare pentru mărcile globale. Absența lanțurilor internaționale de magazine de modă și prețurile ridicate ale produselor locale determină consumatorii să caute bunuri pe platforme externe. Codul Vamal permite importul fără taxe vamale pentru expedierile sub 150 EUR, facilitând astfel achizițiile de îmbrăcăminte și încălțăminte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata #e-commerce #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.