Revoluția comerțului electronic! Moldovenii cumpără electrocasnice și bilete de avion

Comerțul electronic din Republica Moldova a înregistrat o creștere de 15,2% în vânzările online de bunuri și servicii în 2024, atingând o valoare totală estimată de 358,6 milioane EUR. Această expansiune a fost alimentată de dezvoltarea platformelor de livrare și a magazinelor online, care s-au extins semnificativ în urma pandemiei COVID-19, dar și de diversificarea produselor oferite de retailerii online, conform unui raport recent publicat de AmCham Moldova.

Raportul evidențiază că bunurile tangibile constituie aproximativ 63,9% din piața comerțului electronic, în timp ce serviciile, cum ar fi biletele de avion și abonamentele de telecomunicații, acoperă restul. De asemenea, consumatorii din mediul urban manifestă un interes semnificativ mai mare comparativ cu populația rurală, din cauza costurilor ridicate de livrare în zonele izolate.

Pe piața moldovenească activează între 480 și 520 de magazine online, cele mai populare fiind cele specializate în produse electronice, îmbrăcăminte, cosmetice și alimente. Preferința consumatorilor pentru plățile la livrare predomină în cazul achizițiilor interne, în timp ce pentru cumpărăturile de pe platformele internaționale, plățile online sunt cele mai frecvente.

Segmentul electronicelor de consum și electrocasnicelor domină vânzările de comerț electronic, reprezentând 27% din veniturile totale ale comercianților de acest tip. În acest sector există 54 de puncte de vânzare electronice, incluzând cinci hipermarketuri electronice și alte cinci magazine online cu model omnichannel. De asemenea, companiile mai mici se concentrează pe retailul de nișă, având un singur brand, cum ar fi Xiaomi, sau oferind un sortiment restrâns de produse.

Categoriile de produse variate, inclusiv mobilier, jucării și articole de modă, sunt oferite de comercianții cu amănuntul omnichannel, dar structura veniturilor pe produse rămâne neclară. Alimentele gata de consum au dominat vânzările online din sectorul alimentar, datorită creșterii serviciilor de comandă și livrare, precum Straus și Glovo.

Pe de altă parte, vânzările online de servicii comerciale au crescut cu 9,4% anual, ajungând la 129,5 milioane EUR în 2023. Acest segment este în principal constituit din vânzări de bilete de avion, iar cererea de zbor influențează semnificativ dinamica acestuia. Aproape 480 de platforme online oferă servicii comerciale, inclusiv agenții de turism și centre medicale.

În 2023, plățile efectuate de deținătorii de carduri bancare emise de băncile moldovenești pe site-uri internaționale au atins 368,5 milioane EUR. Consumatorii moldoveni preferă să achiziționeze servicii, precum bilete de avion și cazări, de la platforme externe.

În ciuda creșterii comerțului electronic, Republica Moldova rămâne o piață mică și nu este atrăgătoare pentru mărcile globale. Absența lanțurilor internaționale de magazine de modă și prețurile ridicate ale produselor locale determină consumatorii să caute bunuri pe platforme externe. Codul Vamal permite importul fără taxe vamale pentru expedierile sub 150 EUR, facilitând astfel achizițiile de îmbrăcăminte și încălțăminte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata #e-commerce #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.