Bule imobiliare în expansiune: Cât de vulnerabile sunt marile orașe europene?

02 Nov. 2024, 11:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Nov. 2024, 11:09 // Actual //  Ursu Victor

Piața imobiliară din România continuă să fie afectată de creșteri semnificative ale prețurilor, o tendință care devine din ce în ce mai evidentă pentru persoanele care caută să cumpere sau să închirieze un apartament. Conform unui studiu realizat de UBS Group AG, prețurile în marile orașe din Europa sunt influențate de factori precum inflația, scumpirea creditelor și descreșterea fondului de locuințe.

Studiul analizează riscul de apariție a unei bule imobiliare în 25 de mari orașe din lume, remarcând că, în prezent, doar trei orașe au un indice de bulă imobiliară peste 1,5: Miami (SUA), Tokyo (Japonia) și Zurich (Elveția). Alte orașe cu risc crescut includ Los Angeles, Toronto și Geneva, iar în Europa, orașe precum Amsterdam, Frankfurt și Madrid se confruntă cu un risc moderat.

Deși prețurile reale ale locuințelor au scăzut, în medie, cu 15% față de jumătatea anului 2022, accesibilitatea rămâne o problemă majoră. În cele 25 de metropole analizate, un muncitor calificat poate acum să își permită cu 40% mai puțin decât în 2021. Chiriile au crescut cu 5% în medie în ultimii doi ani, ceea ce ar putea determina chiriașii să se orienteze mai mult către achiziționarea de apartamente, mai ales dacă costurile creditelor vor continua să scadă.

În România, 40% din salariul mediu al unui angajat din Cluj-Napoca se duce pe cheltuieli cu locuința, iar costul unui apartament cu două camere a crescut la echivalentul a peste 10 ani de salariu mediu. Analizele arată că, în Varșovia, un angajat are nevoie de echivalentul salariului mediu pe 7 ani pentru a-și permite un apartament de 60 de metri pătrați, în condițiile în care prețurile reale au crescut cu 30% în ultimul deceniu.

Aceste tendințe ar putea indica o criză imobiliară în Europa, în condițiile în care activiștii și cercetătorii avertizează că creșterea costurilor locuirii va continua să afecteze accesibilitatea și stabilitatea economică a locuitorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Sept. 2026, 16:16
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2026, 16:16 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Ritmul de creștere a datoriei de stat a devenit periculos și presiunea dobânzilor va pune o povară tot mai mare pe buget în anii următori, susține deputatul Ion Chicu într-o intervenție video.

Potrivit lui Chicu, în primele opt luni ale anului 2026 datoria de stat ar fi crescut cu aproape 15 miliarde de lei, ceea ce ar însemna, în medie, circa 2 miliarde de lei împrumutate lunar. Ministerul Finanțelor publică separat datele cu privire la datoria internă și externă, inclusiv situația la 31 august 2026.

„În opt luni, datoria statului nostru a crescut cu aproape 15 miliarde de lei. În medie, cam 2 miliarde pe lună împrumută acest Guvern”, a declarat deputatul.

Chicu afirmă că aceste împrumuturi sunt utilizate inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor curente ale statului și estimează că, la un cost al finanțării de aproximativ 10% pe an, pentru fiecare 2 miliarde de lei împrumutate ar urma să fie plătite circa 200 de milioane de lei doar sub formă de dobânzi.

„Pe tot ce împrumută Guvernul timp de o lună, la anul numai dobânda ar însemna 200 de milioane de lei”, a spus deputatul, comparând suma cu bugetele anuale cumulate ale unor municipii precum Hâncești sau Edineț.

Chicu a criticat și intențiile de reducere a deficitului bugetar prin majorarea taxelor și impozitelor, susținând că această abordare ar pune presiune suplimentară pe economie și populație. El a acuzat autoritățile că nu reduc suficient cheltuielile publice și că se limitează la declarații.

Deputatul a calificat situația drept „foarte gravă” și a avertizat că menținerea actualului ritm de îndatorare ar putea crea probleme serioase pentru finanțele publice.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, la sfârșitul lunii august 2026, datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la aproximativ 147,7 miliarde de lei, față de circa 132,8 miliarde de lei la începutul anului. Astfel, în primele opt luni, soldul datoriei a crescut cu aproape 15 miliarde de lei.