Participare masivă și incidente în creștere: Peste 1,6 milioane de alegători și-au exercitat dreptul la vot

Comisia Electorală Centrală (CEC) a actualizat datele privind prezența la vot în cadrul turului II al alegerilor prezidențiale. Până la ora 19:00, 52,3% dintre alegători, reprezentând peste 1.606.000 de persoane, și-au exercitat dreptul de vot. Această rată de participare depășește prezența înregistrată în primul tur de scrutin, când, la aceeași oră, 48,7% dintre alegători votaseră.

În țară, circumscripția cu cea mai mare participare la vot este Dondușeni, cu o prezență de peste 50%, în timp ce Cantemir înregistrează cea mai scăzută prezență, cu puțin peste 37%. În Chișinău au votat peste 53% dintre alegători, în Bălți aproape 50%, iar în UTA Găgăuzia, peste 49%.

Secțiile de votare dedicate alegătorilor din stânga Nistrului au atras până acum peste 24.200 de alegători, cu cele mai mari prezențe înregistrate la cele trei secții din Varnița, Anenii Noi. În secțiile din diaspora, s-au înregistrat peste 275.000 de votanți, stabilind un nou record de participare.

CEC a primit două sesizări legate de nereguli: una privind agitația electorală pe rețelele sociale și alta referitoare la transportarea organizată a alegătorilor. Centrul de Apel al Comisiei a primit peste 800 de apeluri, majoritatea legate de procedurile de vot și adresele secțiilor.

Inspectoratul General al Poliției a raportat 191 de incidente până la ora 19:00, dintre care:
– 61 cazuri de fotografiere a buletinului de vot, pentru care au fost întocmite 27 de procese-verbale;
– 29 cazuri de agitație electorală interzisă, cu un proces-verbal întocmit;
– 25 suspiciuni de corupere a alegătorilor, cu două procese-verbale;
– 20 cazuri de transportare organizată a alegătorilor;
– 7 cazuri de afișaj electoral neautorizat;
– 6 cazuri de deteriorare a buletinului de vot, cu două procese-verbale;
– 7 cazuri de încălcare a dreptului la vot;
– 1 caz de prezență neautorizată în cabina de vot;
– alte 30 de cazuri diverse de încălcări electorale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prezenta #alegeri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Economiei, Eugen Osmochesu, afirmă că Republica Moldova are potențialul de a înregistra o creștere economică de 3–4% peste scenariul actual, dacă vor fi implementate reformele prioritare privind dereglementarea și stimularea investițiilor. Oficialul a respins percepția potrivit căreia interesul investitorilor ar fi scăzut din cauza contextului geopolitic.

„Eu spun că nu este chiar adevărat. Interesul investitorilor este unul sporit. Chiar în aceste zile am discutat cu mai multe potențiale companii care își doresc prezența în Republica Moldova, inclusiv în contextul situației geopolitice actuale”, a declarat ministrul.

Întrebat despre identitatea companiilor interesate, Osmochesu a refuzat să ofere nume, invocând caracterul confidențial al discuțiilor. „Nu vă pot da nume, pentru că sunt discuții la nivel inițial. Trebuie să păstrăm discreția în raport cu statele relevante, dar vă pot spune că interes există inclusiv în domenii strategice — apărare, energie și alte sectoare importante pentru securitatea națională și stabilitatea noastră economică.”

Ministrul a subliniat că principalii factori de atracție pentru investitori sunt predictibilitatea legislativă și juridică, nu costurile reduse. „Nu văd un impediment existențial pentru investitori să vină într-o țară unde costurile sunt mai mari. Contează predictibilitatea și cadrul juridic stabil, pe care îl construim prin clarificarea regulilor de joc pentru companii”, a spus el.

Osmochesu a anunțat că ministerul lucrează la două pachete de reforme pentru dereglementare, care ar reduce circa 20 de acte normative considerate restrictive pentru mediul de afaceri.

„Numai din reducerea birocrației putem obține o creștere de 3% din PIB. Alte 2% pot veni din stimularea consumului intern, dacă vom promova mai intens produsele locale”, a precizat ministrul.

Potrivit estimărilor Ministerului Economiei, aplicarea măsurilor propuse ar permite Republicii Moldova să atingă o creștere totală de până la 4% din PIB, prin combinarea reformelor structurale, a stimulentelor fiscale și a atragerii de noi investiții în sectoarele strategice.