Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Un grec cu o averea uimitoare visează la funcția de comisar european: Audiere crucială astăzi

Un grec cu o averea uimitoare visează la funcția de comisar european: Audiere crucială astăzi

04 Nov. 2024, 12:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2024, 12:49 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Comisiile Parlamentului European încep, luni, audierea comisarilor propuşi să facă parte din noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, care a primit un al doilea mandat în fruntea executivului UE în urma alegerilor europarlamentare desfăşurate în iunie. În următoarele opt zile, cei 26 de candidaţi – câte unul din fiecare ţară membră, cu excepţia Germaniei – se vor confrunta cu deputaţii europeni, relatează POLITICO, citat de News.ro

Aceste audieri maraton de trei ore nu vor fi doar o şansă pentru viitorii comisari de a-şi etala cunoştinţele, ci şi un moment rar în care Parlamentul are un cuvânt clar de spus cu privire la afacerile puternicei Comisii Europene. Este, aşadar, puţin probabil ca legislatorii să rateze ocazia de a vărsa sânge, la modul figurat, menţionează POLITICO.

Potrivit programului oficial anunțat de Comisia Europeană, astăzi vor fi luați la întrebări patru dintre candidați – slovacul Maroš Šefčovič, actual vicepreședinte al Comisiei, care vizează portofoliul Comerț și securitate economică, Christophe Hansen, propus de Luxemburg pentru Agricultură, maltezul Glenn Micallef, care vrea să fie comisar pentru Echitate între generații, tineret, cultură și sport și Apostolos Tzitzikostas, un multi-milionar grec, pe care Ursula von der Leyen l-ar vrea comisar pentru Transport sustenabil și turism.

Apostolos Tzitzikostas este cel mai bogat dintre comisarii propuși acum. În declarația lui de avere, lista de proprietăți se întinde pe patru pagini. Potrivit Politico, familia lui este una dintre cele mai bogate din nordul Greciei și unul dintre cei mai mari latifundiari din țară, cu terenuri aflate în proprietate de secole.

În total, Apostolos Tzitzikostas este deține total sau parțial 16 apartamente, 655.463 de metri pătrați de terenuri, șase magazine, mai multe garaje și numeroase magazine, în toată Grecia. De asemenea, are acțiuni în valoare de 200.000 de euro în diverse afaceri, de la lactate la energie solară. Unele dintre fermele sale au atras și fonduri europene. Există și un conflict de interese – Apostolos Tzitzikostas are investiții și în turism, iar portofoliul de comisar pe care îl vizează include și turismul, a scris Politico.

Roxana Mînzatu, propunerea României, va fi audiată abia în ultima zi, pe 12 noiembrie. Ea vizează portofoliul Oameni, competențe și pregătire, dar și calitatea de vicepreședinte al Comisiei Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.