A apărut turismul anticaniculă: de ce Grecia sau Spania și nu Norvegia și Suedia?

05 Iul. 2024, 09:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Iul. 2024, 09:41 // Actual //  bani.md

În nordul continentului european, țări precum Norvegia și Suedia joacă acum cartea ”vacanțelor la răcoare” (coolcation), pentru a-i atrage pe vizitatorii de la latitudini temperate, în căutare de turism anticaniculă, scrie cotidianul francez Le Figaro.

De ce să pleci din Canare în plin sezon estival? Ei bine, pentru a scăpa de căldură. Iar Norvegia este de mult timp în vizor pentru peisajele sale verzi, munții și gheața sa.

În 2023, numărul de înnoptări ale străinilor a crescut cu 22% în Norvegia – cu un record în luna august – și cu 11% în Suedia, potrivit statisticilor oficiale, o creștere determinată și de sfârșitul restricțiilor sanitare impuse de pandemie în 2022 și de scăderea monedelor scandinave.

Potrivit unui sondaj realizat în Germania pentru organizația de promovare Visit Sweden, două din cinci persoane intenționează să își schimbe obiceiurile de călătorie din cauza căldurii din sudul Europei. Cel mai adesea prin alegerea altor perioade ale anului, dar și prin optarea pentru noi destinații.

„Răcoarea nu ține doar de vreme”, explică Susanne Andersson, directoarea organizației de promovare Visit Sweden. „Este vorba despre călătorii în locuri unde vremea este puțin mai răcoroasă, dar care sunt și mai răcoroase pentru că sunt mai puțini oameni”. Au dispărut plajele mediteraneene supraaglomerate și furnalul care a dus la închiderea parțială a Acropolei din Atena în iunie și care provoacă incendii de pădure în alte părți. Mulți preferă acum să facă o baie într-un lac sau într-un fiord sau să își umple plămânii cu aer proaspăt într-o excursie montană într-o relativă izolare.

Potrivit experților ONU în domeniul climei (IPCC), este „aproape sigur” că frecvența și intensitatea fenomenelor de căldură extremă și durata valurilor de căldură au crescut din 1950 și vor continua să crească odată cu încălzirea globală. Până în 2050, în Europa, aproximativ jumătate din populație ar putea fi expusă unui risc ridicat sau foarte ridicat de stres termic în timpul verii, iar numărul de decese legate de stresul termic s-ar putea dubla sau chiar tripla cu o creștere a temperaturii între +1,5°C și +3°C.

Rovaniemi, capitala Laponiei finlandeze, care se întinde de-a lungul Cercului Polar Arctic, a înregistrat, de asemenea, o creștere de 29% a numărului de înnoptări anul trecut. „Se simte răcoarea aici și această tendință a început cu ani în urmă, dar a crescut odată cu verile dureros de calde din sudul și centrul Europei”, spune Sanna Kärkkäinen, care se ocupă de promovarea turismului aici.

Acest avânt nu este însă lipsit de probleme, cu explozia Airbnb și a numărului de turiști. „Ceea ce ne îngrijorează cel mai mult, desigur, este că vor fi prea mulți oameni în același timp”, subliniază Jan Ove Tryggestad, primar între 2011 și 2023 al unei municipalități norvegiene unde tocmai a acostat un vas de croazieră impozant, capabil să transporte 6 000 de pasageri și 2 000 de membri ai echipajului. „Aici este un sat mic. În Hellesylt, sunt între 280 și 300 de locuitori iarna. Evident, se creează un mic șoc cultural când, dintr-o dată, un oraș mic, după standardele europene, debarcă aici”, mărturisește el. „Dar ne adaptăm”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

27 Ian. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Ian. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM