A apărut turismul anticaniculă: de ce Grecia sau Spania și nu Norvegia și Suedia?

05 Iul. 2024, 09:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Iul. 2024, 09:41 // Actual //  bani.md

În nordul continentului european, țări precum Norvegia și Suedia joacă acum cartea ”vacanțelor la răcoare” (coolcation), pentru a-i atrage pe vizitatorii de la latitudini temperate, în căutare de turism anticaniculă, scrie cotidianul francez Le Figaro.

De ce să pleci din Canare în plin sezon estival? Ei bine, pentru a scăpa de căldură. Iar Norvegia este de mult timp în vizor pentru peisajele sale verzi, munții și gheața sa.

În 2023, numărul de înnoptări ale străinilor a crescut cu 22% în Norvegia – cu un record în luna august – și cu 11% în Suedia, potrivit statisticilor oficiale, o creștere determinată și de sfârșitul restricțiilor sanitare impuse de pandemie în 2022 și de scăderea monedelor scandinave.

Potrivit unui sondaj realizat în Germania pentru organizația de promovare Visit Sweden, două din cinci persoane intenționează să își schimbe obiceiurile de călătorie din cauza căldurii din sudul Europei. Cel mai adesea prin alegerea altor perioade ale anului, dar și prin optarea pentru noi destinații.

„Răcoarea nu ține doar de vreme”, explică Susanne Andersson, directoarea organizației de promovare Visit Sweden. „Este vorba despre călătorii în locuri unde vremea este puțin mai răcoroasă, dar care sunt și mai răcoroase pentru că sunt mai puțini oameni”. Au dispărut plajele mediteraneene supraaglomerate și furnalul care a dus la închiderea parțială a Acropolei din Atena în iunie și care provoacă incendii de pădure în alte părți. Mulți preferă acum să facă o baie într-un lac sau într-un fiord sau să își umple plămânii cu aer proaspăt într-o excursie montană într-o relativă izolare.

Potrivit experților ONU în domeniul climei (IPCC), este „aproape sigur” că frecvența și intensitatea fenomenelor de căldură extremă și durata valurilor de căldură au crescut din 1950 și vor continua să crească odată cu încălzirea globală. Până în 2050, în Europa, aproximativ jumătate din populație ar putea fi expusă unui risc ridicat sau foarte ridicat de stres termic în timpul verii, iar numărul de decese legate de stresul termic s-ar putea dubla sau chiar tripla cu o creștere a temperaturii între +1,5°C și +3°C.

Rovaniemi, capitala Laponiei finlandeze, care se întinde de-a lungul Cercului Polar Arctic, a înregistrat, de asemenea, o creștere de 29% a numărului de înnoptări anul trecut. „Se simte răcoarea aici și această tendință a început cu ani în urmă, dar a crescut odată cu verile dureros de calde din sudul și centrul Europei”, spune Sanna Kärkkäinen, care se ocupă de promovarea turismului aici.

Acest avânt nu este însă lipsit de probleme, cu explozia Airbnb și a numărului de turiști. „Ceea ce ne îngrijorează cel mai mult, desigur, este că vor fi prea mulți oameni în același timp”, subliniază Jan Ove Tryggestad, primar între 2011 și 2023 al unei municipalități norvegiene unde tocmai a acostat un vas de croazieră impozant, capabil să transporte 6 000 de pasageri și 2 000 de membri ai echipajului. „Aici este un sat mic. În Hellesylt, sunt între 280 și 300 de locuitori iarna. Evident, se creează un mic șoc cultural când, dintr-o dată, un oraș mic, după standardele europene, debarcă aici”, mărturisește el. „Dar ne adaptăm”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.