A crescut numărul utilizatorilor de Internet mobil în baza 4G. A depășit rata de 90%

Datele statistice privind evoluția pieței serviciilor de telefonie mobilă, procesate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) arată că în primul trimestru al anului 2021, numărul utilizatorilor de Internet mobil în bandă largă (în baza tehnologiilor 3G, 4G și acces dedicat) a crescut, față de sfârșitul anului trecut, cu 0,6% și a depășit cifra de 2 mil. 386 mii, iar rata de penetrare a acestor servicii, raportată la 100 de locuitori ai republicii, a ajuns la 90,4%.

Astfel, potrivit datelor prezentate ANRCETI de către cei trei furnizori de reţele şi servicii de comunicaţii mobile (Orange Moldova, Moldcell şi Moldtelecom – Unite), cel mai mare ritm de creștere a fost înregistrat de către utilizatorii de Internet mobil în baza tehnologiei 4G, numărul cărora a crescut cu 4,3% și a totalizat circa 1 mil. 722 mii, în timp ce, numărul utilizatorilor de Internet mobil dedicat s-a diminuat cu 6% și a alcătuit 182,9 mii.

De asemenea, în primul trimestru al anului 2021, traficul total de Internet mobil în bandă largă a crescut cu 33,3%, comparativ cu trimestrul I al anului 2020, însumând 44,6 milioane GB. Utilizatorii de Internet mobil prin intermediul smartphone-urilor au generat un trafic de 26,6 milioane GB (în creștere cu 59%), iar traficul generat de cei care au utilizat accesul dedicat la Internet mobil a sporit cu 7,5% și a alcătuit 17,9 milioane GB. În primele trei luni ale anului curent, un utilizator care a accesat Internetul mobil de pe smartphone a generat în medie un trafic lunar (AUPU) de 4,1 GB, iar un utilizator care a folosit accesul dedicat la Internet – un AUPU de 31,7 GB.

Datorită creșterii traficului generat de utilizatorii de internet mobil a crescut și volumul total al vânzărilor de servicii de acces la Internet mobil în bandă largă față de primul trimestru al anului 2020, cu 1,8% și a însumat circa 304 milioane de lei. În consecință, venitul mediu lunar (ARPU) per utilizator de Internet mobil prin acces dedicat a crescut cu 7,7% și a însumat 94,3 lei, iar ARPU per utilizator de Internet prin intermediul smartphone-ului a înregistrat o majorare de 1,3%, alcătuind 38,1 lei.

La finalul primului trimestru al anului 2021, cotele de piață ale celor trei furnizori de servicii de acces la Internet mobil în bandă largă, în funcţie de cifra de afaceri, au fost următoarele: Orange Moldova a avut o cotă de piață de 60,9%, Moldcell – de 32% şi Moldtelecom – de 7,1%.

#internet în bandă largă #vanzari #crestere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.