A crescut numărul utilizatorilor de Internet mobil în baza 4G. A depășit rata de 90%

Datele statistice privind evoluția pieței serviciilor de telefonie mobilă, procesate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) arată că în primul trimestru al anului 2021, numărul utilizatorilor de Internet mobil în bandă largă (în baza tehnologiilor 3G, 4G și acces dedicat) a crescut, față de sfârșitul anului trecut, cu 0,6% și a depășit cifra de 2 mil. 386 mii, iar rata de penetrare a acestor servicii, raportată la 100 de locuitori ai republicii, a ajuns la 90,4%.

Astfel, potrivit datelor prezentate ANRCETI de către cei trei furnizori de reţele şi servicii de comunicaţii mobile (Orange Moldova, Moldcell şi Moldtelecom – Unite), cel mai mare ritm de creștere a fost înregistrat de către utilizatorii de Internet mobil în baza tehnologiei 4G, numărul cărora a crescut cu 4,3% și a totalizat circa 1 mil. 722 mii, în timp ce, numărul utilizatorilor de Internet mobil dedicat s-a diminuat cu 6% și a alcătuit 182,9 mii.

De asemenea, în primul trimestru al anului 2021, traficul total de Internet mobil în bandă largă a crescut cu 33,3%, comparativ cu trimestrul I al anului 2020, însumând 44,6 milioane GB. Utilizatorii de Internet mobil prin intermediul smartphone-urilor au generat un trafic de 26,6 milioane GB (în creștere cu 59%), iar traficul generat de cei care au utilizat accesul dedicat la Internet mobil a sporit cu 7,5% și a alcătuit 17,9 milioane GB. În primele trei luni ale anului curent, un utilizator care a accesat Internetul mobil de pe smartphone a generat în medie un trafic lunar (AUPU) de 4,1 GB, iar un utilizator care a folosit accesul dedicat la Internet – un AUPU de 31,7 GB.

Datorită creșterii traficului generat de utilizatorii de internet mobil a crescut și volumul total al vânzărilor de servicii de acces la Internet mobil în bandă largă față de primul trimestru al anului 2020, cu 1,8% și a însumat circa 304 milioane de lei. În consecință, venitul mediu lunar (ARPU) per utilizator de Internet mobil prin acces dedicat a crescut cu 7,7% și a însumat 94,3 lei, iar ARPU per utilizator de Internet prin intermediul smartphone-ului a înregistrat o majorare de 1,3%, alcătuind 38,1 lei.

La finalul primului trimestru al anului 2021, cotele de piață ale celor trei furnizori de servicii de acces la Internet mobil în bandă largă, în funcţie de cifra de afaceri, au fost următoarele: Orange Moldova a avut o cotă de piață de 60,9%, Moldcell – de 32% şi Moldtelecom – de 7,1%.

#internet în bandă largă #vanzari #crestere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.