A studiat viticultura în Germania şi a revenit la baştină, la Mirceşti, unde a creat propria vinărie, cu sprijinul UE

Arcadie Foșnea a revenit în satul natal Mircești, raionul Ungheni, după ce a studiat viticultura în Germania. Pasiunea pentru vin și dorul de casă l-au determinat să renoveze un vechi conac și să construiască o afacere de familie.

„Am fost norocos să plec în 1997 în Germania, unde am făcut studii în vinificație și viticultură până în 2009. Acolo m-am molipsit, m-am inspirat și tare îmi doream să creez o mică vinărie”, afirmă Arcadie Foșnea, proprietarul „Cramei Mircești”.

Crama Mircești, întinsă pe 15 hectare de viță-de-vie la o altitudine de 360 de metri—cea mai înaltă podgorie din Republica Moldova—cultivă 14 soiuri de struguri. Vinurile autentice produse aici sunt apreciate atât pe plan local, cât și internațional, fiind exportate în țări precum România, Austria, Germania, Olanda, Portugalia, China și Japonia.

Succesul cramei nu ar fi fost posibil fără sprijinul Uniunii Europene. În 2021, prin Programul EU4Moldova: Regiuni-cheie, Arcadie Foșnea a obținut un grant în valoare de 30 de mii de euro, care a accelerat dezvoltarea afacerii.

„Ceea ce am făcut noi este un proiect mai sofisticat: de la plantarea viței-de-vie, la reconstrucția conacului, crearea facilităților de turism și de producere a vinului. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără sprijin. Ne-au ajutat și donatorii, fondurile europene; suntem beneficiari la diferite componente: eficiența energetică prin panouri solare, transformator electric, dotarea bucătăriei, spațiilor de ședere a oaspeților. Suportul lor nu este doar pentru noi, este pentru comunitate. Fiecare leu sau euro investit aici se întoarce ulterior în impozite, locuri de muncă”, spune vinificatorul.

Crama Mircești îmbuteliază anual aproape 100 de mii de sticle de vin, contribuind semnificativ la economia locală și promovând turismul în regiune. Toate, cu multă muncă a vinificatorului şi ajutorul parteneriatelor dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova.

#Mircești #crama #suport #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.