A studiat viticultura în Germania şi a revenit la baştină, la Mirceşti, unde a creat propria vinărie, cu sprijinul UE

Arcadie Foșnea a revenit în satul natal Mircești, raionul Ungheni, după ce a studiat viticultura în Germania. Pasiunea pentru vin și dorul de casă l-au determinat să renoveze un vechi conac și să construiască o afacere de familie.

„Am fost norocos să plec în 1997 în Germania, unde am făcut studii în vinificație și viticultură până în 2009. Acolo m-am molipsit, m-am inspirat și tare îmi doream să creez o mică vinărie”, afirmă Arcadie Foșnea, proprietarul „Cramei Mircești”.

Crama Mircești, întinsă pe 15 hectare de viță-de-vie la o altitudine de 360 de metri—cea mai înaltă podgorie din Republica Moldova—cultivă 14 soiuri de struguri. Vinurile autentice produse aici sunt apreciate atât pe plan local, cât și internațional, fiind exportate în țări precum România, Austria, Germania, Olanda, Portugalia, China și Japonia.

Succesul cramei nu ar fi fost posibil fără sprijinul Uniunii Europene. În 2021, prin Programul EU4Moldova: Regiuni-cheie, Arcadie Foșnea a obținut un grant în valoare de 30 de mii de euro, care a accelerat dezvoltarea afacerii.

„Ceea ce am făcut noi este un proiect mai sofisticat: de la plantarea viței-de-vie, la reconstrucția conacului, crearea facilităților de turism și de producere a vinului. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără sprijin. Ne-au ajutat și donatorii, fondurile europene; suntem beneficiari la diferite componente: eficiența energetică prin panouri solare, transformator electric, dotarea bucătăriei, spațiilor de ședere a oaspeților. Suportul lor nu este doar pentru noi, este pentru comunitate. Fiecare leu sau euro investit aici se întoarce ulterior în impozite, locuri de muncă”, spune vinificatorul.

Crama Mircești îmbuteliază anual aproape 100 de mii de sticle de vin, contribuind semnificativ la economia locală și promovând turismul în regiune. Toate, cu multă muncă a vinificatorului şi ajutorul parteneriatelor dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova.

#Mircești #crama #suport #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova își modernizează rapid parcul de utilaje, iar importurile de tehnică specializată au devenit un barometru al investițiilor și al activității din construcții și infrastructură, arată o analiză semnată de economistul Iurie Rija. Potrivit datelor pentru perioada 2023–2025, pe piața locală au intrat 541 de unități de спецтехникă în valoare totală de 394,4 milioane de lei, cu o creștere puternică de la an la an.

Datele indică o accelerare clară a importurilor: de la 103 utilaje în 2023 (71,7 mln lei) la 187 în 2024 (146,5 mln lei), iar în 2025 s-a ajuns la 251 utilaje (176,2 mln lei). Per total, în trei ani, piața a crescut cu +143,7% la număr și +145,6% ca valoare, ceea ce sugerează o relansare a investițiilor și a cererii pentru echipamente în proiecte de infrastructură.

Structura importurilor este puternic concentrată pe două categorii: excavatoare și mini-excavatoare, care însumează aproape 99% din fluxul total. În perioada analizată au fost importate 340 de excavatoare în valoare de 311,3 mln lei – adică 62,8% din numărul total, dar 78,9% din valoare. Prețul mediu al unui excavator importat este estimat la 915,6 mii lei.

Mini-excavatoarele au totalizat 196 unități, în valoare de 79,5 mln lei (36,2% din număr și 20,2% din valoare), cu un preț mediu de 405,8 mii lei – de circa 2,3 ori mai ieftin decât un excavator clasic. Restul categoriilor (excavator-pogruzciк, excavator cu braț lung, cilindru compactor etc.) au avut importuri marginale.

O caracteristică-cheie a pieței este ponderea mare a utilajelor second-hand: 371 unități (68,6%) față de 170 utilaje noi (31,4%). Ca valoare, diferența e mai mică: second-hand-ul însumează 235,7 mln lei (59,8%), iar utilajele noi – 158,7 mln lei (40,2%). Prețul mediu al unei unități noi este de 933,5 mii lei, față de 635,4 mii lei pentru una second-hand.

Totuși, analiza arată o tendință clară: importurile de utilaje noi cresc mai repede. Dacă în 2023 au intrat doar 26 de utilaje noi, în 2025 au fost 98 – aproape de 4 ori mai multe. În același timp, utilajele second-hand au crescut de la 77 la 153.

În segmentul excavatoarelor noi, China este furnizorul principal: 81 de unități (80,2% din număr) și 97,9 mln lei (72,5% din valoare). Urmează volume mici din Polonia, Coreea, Marea Britanie, Japonia, țări UE, Danemarca și Turcia, cu diferențe mari de preț – de la segment bugetar până la utilaje premium.

Pe piața excavatoarelor second-hand, lider este Japonia – 105 unități (43,9%), urmată de Germania (31 unități) și alte state europene, inclusiv Olanda și Marea Britanie. Segmentul second-hand este mult mai fragmentat: 120 de companii au importat excavatoare folosite, față de 23 care au adus excavatoare noi.

Rija evidențiază că mini-excavatoarele au avut o dinamică mai rapidă decât excavatoarele clasice: în 2025 importul a urcat la 101 unități, după 57 în 2024 și 38 în 2023. În acest segment, China este tot lider la utilaje noi, dar cu o pondere mai mică (46,4%), ceea ce indică o concurență mai puternică din partea producătorilor europeni.