Emmanuel Macron, interviu exclusiv pentru „Punţi către Europa”, joi seara, la RLIVE TV

În ajunul alegerilor prezidenţiale şi a referendumului constituţional, istoric pentru Republica Moldova, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron a oferit jurnalistei Ecaterina Covali, autoarea proiectului Punţi către Europa un interviu, de la Palatul Elysee, în care a vorbit despre relaţiile dintre Chişinău şi Paris, despre susţinerea franceză în aspiraţiile europene şi despre contracararea războiului hibrid.

Interviul integral va fi difuzat, în exclusivitate, joi 17 octombrie, pe RLIVE TV, la ora 19:45. Concomitent, producția va fi difuzată și la postul public de televiziune Moldova 1.

Emmanuel Macron a explicat de ce Uniunea Europeană este opţiunea pentru integrarea Republicii Moldova în lumea civilizată şi cum se luptă ţările UE cu propaganda rusească.

Proiectul „Punți către Europa” este realizat cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și implementat de Asociația pentru Inițiative Responsabile (ASPIR).

„Această serie de interviuri au scopul de a crea un conținut educativ și informativ oferind acces la experiențe și lecții învățate direct de la liderii țărilor membre ale UE. Prin intermediul acestor interviuri, liderii UE își exprimă așteptările față de Moldova și apreciază eforturile sale de reformă pentru integrarea europeană”, menționează Ecaterina Covali, autoarea proiectului „Punți către Europa”.

#Emmanuel Macron #interviu #RLIVE TV

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru orientarea sa de extremă dreaptă, intenționează să repună în funcțiune gazoductul rusesc „Nord Stream” dacă ajunge la guvernare. Declarația a fost făcută de candidata la funcția de cancelar a partidului, Alice Weidel, în cadrul unui congres federal, potrivit publicației Welt.

„Vom relua exploatarea gazoductului Nord Stream, puteți fi siguri de asta”, a afirmat Weidel. De asemenea, ea a promis că, sub conducerea sa, guvernul va demola toate turbinele eoliene, pe care le-a numit „rușinoase”, și va reactiva centralele nucleare. Germania a renunțat definitiv la energia nucleară în 2023.

Anterior, copreședintele AfD, Tino Chrupalla, a cerut, de asemenea, restabilirea funcționării „Nord Stream”. El a acuzat „oponenții independenței energetice a Germaniei” pentru distrugerea gazoductelor și a solicitat investigarea incidentului din 26 septembrie 2022, când explozii au avariat „Nord Stream 1” și o parte din „Nord Stream 2”.

Gazoductele au fost avariate în apele economice ale Suediei și Danemarcei, într-un incident care a generat multiple speculații. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat „anglo-saxonii” de organizarea sabotajului, afirmând că distrugerea infrastructurii energetice europene le-a fost favorabilă. În schimb, presa germană a vehiculat teoria implicării unor cetățeni ucraineni, sub coordonarea generalului Valeri Zalujnîi, la acel moment comandantul forțelor armate ale Ucrainei.

În urma exploziei, „Nord Stream 1” a fost complet distrus, iar din „Nord Stream 2” a rămas intactă doar una dintre cele două conducte. La momentul incidentului, ambele gazoducte erau nefuncționale: unul era în mentenanță, iar celălalt nu fusese activat din cauza tensiunilor politice generate de recunoașterea de către Kremlin a așa-ziselor republici Donețk și Lugansk.

Alegerile parlamentare anticipate din Germania vor avea loc pe 23 februarie 2025. Principalii rivali ai lui Alice Weidel sunt actualul cancelar Olaf Scholz (SPD), liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, și vicecancelarul Robert Habeck (Alianța 90/Verzii). Potrivit sondajelor, CDU este în frunte cu 30% din intențiile de vot, urmată de AfD cu 20%, în timp ce SPD are doar 17%.

Fondată în 2013, AfD este o formațiune populistă de dreapta, cunoscută pentru pozițiile sale împotriva migrației, critici la adresa Uniunii Europene și susținerea unor relații economice și politice mai apropiate cu Rusia. Membri ai partidului au vizitat Crimeea ocupată în 2018, sfidând sancțiunile UE. Investigații realizate de The Insider și Spiegel au dezvăluit că reprezentanți AfD au coordonat acțiuni politice cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB).