Acuzații grave! Un deputat separatist a răbufnit: Nu „vindem” Transnistria ocupanților români

În opinia mea, participarea României în formatul de negocieri privind reglementarea transnistreană este absolut inadmisibilă. Atât Moldova, cât și Transnistria, dar și Rusia și Ucraina, cei care sunt implicați în procesul de negocieri, sunt parte a fostei Uniunii Sovietice, au trăit într-un stat, într-o anumită măsură au o mentalitate comună. Astfel, toate aceste divergențe sunt locale, „domestice”, susține într-un interviu pentru HotNews.ro, Andrei Safonov, un deputat din Sovietul Suprem de la Tiraspol.

În ceea ce privește România, pe teritoriul Transnistriei acest stat este privit ca o țară care istoric a promovat o politică expansionistă de acaparare a teritoriilor, nu doar ale Moldovei, dar și ale Transnistriei. În special, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, era într-o alianță cu Germania nazistă, de partea lui Hitler. Astfel, participarea României, un stat care a admis crime enorme din partea trupelor sale pe teritoriul regiunii transnistrene, este inadmisibilă. Eu sunt absolut sigur că poziția Transnistriei în acest sens nu se va schimba și în viitor.

Asta nu înseamnă că în prezent relațiile economice și culturale cu România contemporană nu trebuie dezvoltate. Cel mai bun lucru pe care poate să-l facă acum România este să declare că nu are pretenții acum asupra teritoriului Republicii Moldova, în orice fel de hotare. Pacea și stabilitatea sunt ceea de ce avem nevoie în prezent.

Referidu-se la o potențială invazie a Republicii Moldova de către Federația Rusă, Safonov a infirmat.

„Federația Rusă nu intenționează să intre pe teritoriul Transnistriei, mai ales pe teritoriul Republicii Moldova. După cum știm cu toții, pe teritoriul Transnistriei se află două componente ale trupelor ruse: grupul operativ care are obligația de a păzi depozitul de armament de la Colbasna și contingentul de pacificatori, care au un mandat, alături de militarii din Transnistria și Moldova, dar și cei zece observatori ucraineni. Aceștia însă au fost rechemați. Ei au drept scop menținerea stabilității în zona de securitate, unde în 1992 a avut loc conflictul militar de la Nistru”, a spus Safonov.

În opinia lui, dacă nu va exista niciun pericol, atât pentru pacificatorii ruși, cât și pentru depozitul de la Colbasna, atunci, desigur, nu are niciun sens să fie luate anumite măsuri în continuare. Nimeni nu are niciun interes să pătrundă într-o zonă de stabilitate, cum sunt Transnistria și Moldova, adică zona care separă trupele ruse de trupele NATO, inclusiv, cele din România.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#transnistria #Chisinau #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.