Aderarea la UE a provocat declinul şantierelor navale din Polonia şi Croaţia. Unele s-au reorientat şi au succes

09 Iun. 2024, 09:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Iun. 2024, 09:44 // Actual //  bani.md

Polonia și Croația, cu deschidere largă la Marea Baltică și respectiv la Marea Adriatică, au fost, înainte de liberalizarea economiilor, etaloane ale industriei construcției și reparației de vapoare nu doar în regiune, ci și în Europa. Puternic subvenționate de stat, pentru că erau mari angajatori, șantierele navale au fost sacrificate pentru ca aceste țări să poată intra în Uniunea Europeană, unde domnește principiul concurenței loiale. Sacrificiile au venit sub forma privatizărilor sau falimentelor. Industria nu și-a mai revenit niciodată la gloria din perioada comunistă, dar supraviețuiește. În Croația problemele sunt încă mari.

În Polonia, șantierele navale par să-și fi găsit un rol în noua economie. Sectorul luxului și cel militar le aduc comenzi, iar angajatorii polonezi se plâng că nu găsesc suficienți oameni pe care să-i angajeze. „Industria construcției de vapoare din Polonia – o poveste de succes“, sună titlul unei analize mai vechi. În timp ce alte industrii se confruntă cu reducerea comenzilor, cartea de comenzi a șantierelor poloneze este descrisă ca fiind „cea mai sănătoasă din lume“ de către Lloyd’s Register of Shipping. Circa 60.000 de oameni lucrează pe șantierele navale ale Poloniei, rezultat al unor reduceri foarte mici de personal, care nu au venit ușor.

Polonia, puternic îndatorată către Vest, nu a avut niciodată opțiunea de a-și susține șantierele prin subvenționare masivă, fiind nevoită să iasă pe piețele internaționale și să-și vândă produsele. Uniunea Șantierelor Navale Poloneze exportă aproape 90% din vapoarele construite, iar industria a reușit să se mențină competitivă pe plan global, chiar dacă cota de piață a scăzut de la 2,6% în 2000 la 0,1% în 2020. Șantierul de reparații Remontowa din Gdansk, cel mai mare de acest gen din Europa, este un exemplu de succes în diversificarea activității.

În Croația, șantierele navale se confruntă încă cu probleme majore. În 2012, guvernul promitea soluționarea situației șantierelor înainte de aderarea la UE, dar privatizările și restructurările au fost dificile. Șantiere precum 3. Maj, Brodotrogir, Brodosplit și Uljanik au trecut prin falimente și greutăți financiare. În 2019, Uljanik a fost forțat să intre în faliment, iar de atunci, situația a rămas precară.

Cu toate acestea, industria croată de construcții de vapoare încă există, specializându-se pe vase de nișă, precum vapoarele de croazieră polară și iahturi. Brodosplit, de exemplu, construiește o navă de croazieră rezidențială, MV Narrative, care va îmbina luxul cu responsabilitatea față de mediu. Industria constructoare de vapoare a Croației reprezintă 2% din PIB-ul țării, comparativ cu 20% cât contribuie turismul, cea mai mare cotă din UE.

Ambele țări au reușit, în moduri diferite, să mențină vie o industrie esențială pentru economiile lor, adaptându-se la noile condiții economice impuse de Uniunea Europeană și piețele internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Dec. 2025, 16:23
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
12 Dec. 2025, 16:23 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII