Aderarea la UE a provocat declinul şantierelor navale din Polonia şi Croaţia. Unele s-au reorientat şi au succes

Polonia și Croația, cu deschidere largă la Marea Baltică și respectiv la Marea Adriatică, au fost, înainte de liberalizarea economiilor, etaloane ale industriei construcției și reparației de vapoare nu doar în regiune, ci și în Europa. Puternic subvenționate de stat, pentru că erau mari angajatori, șantierele navale au fost sacrificate pentru ca aceste țări să poată intra în Uniunea Europeană, unde domnește principiul concurenței loiale. Sacrificiile au venit sub forma privatizărilor sau falimentelor. Industria nu și-a mai revenit niciodată la gloria din perioada comunistă, dar supraviețuiește. În Croația problemele sunt încă mari.

În Polonia, șantierele navale par să-și fi găsit un rol în noua economie. Sectorul luxului și cel militar le aduc comenzi, iar angajatorii polonezi se plâng că nu găsesc suficienți oameni pe care să-i angajeze. „Industria construcției de vapoare din Polonia – o poveste de succes“, sună titlul unei analize mai vechi. În timp ce alte industrii se confruntă cu reducerea comenzilor, cartea de comenzi a șantierelor poloneze este descrisă ca fiind „cea mai sănătoasă din lume“ de către Lloyd’s Register of Shipping. Circa 60.000 de oameni lucrează pe șantierele navale ale Poloniei, rezultat al unor reduceri foarte mici de personal, care nu au venit ușor.

Polonia, puternic îndatorată către Vest, nu a avut niciodată opțiunea de a-și susține șantierele prin subvenționare masivă, fiind nevoită să iasă pe piețele internaționale și să-și vândă produsele. Uniunea Șantierelor Navale Poloneze exportă aproape 90% din vapoarele construite, iar industria a reușit să se mențină competitivă pe plan global, chiar dacă cota de piață a scăzut de la 2,6% în 2000 la 0,1% în 2020. Șantierul de reparații Remontowa din Gdansk, cel mai mare de acest gen din Europa, este un exemplu de succes în diversificarea activității.

În Croația, șantierele navale se confruntă încă cu probleme majore. În 2012, guvernul promitea soluționarea situației șantierelor înainte de aderarea la UE, dar privatizările și restructurările au fost dificile. Șantiere precum 3. Maj, Brodotrogir, Brodosplit și Uljanik au trecut prin falimente și greutăți financiare. În 2019, Uljanik a fost forțat să intre în faliment, iar de atunci, situația a rămas precară.

Cu toate acestea, industria croată de construcții de vapoare încă există, specializându-se pe vase de nișă, precum vapoarele de croazieră polară și iahturi. Brodosplit, de exemplu, construiește o navă de croazieră rezidențială, MV Narrative, care va îmbina luxul cu responsabilitatea față de mediu. Industria constructoare de vapoare a Croației reprezintă 2% din PIB-ul țării, comparativ cu 20% cât contribuie turismul, cea mai mare cotă din UE.

Ambele țări au reușit, în moduri diferite, să mențină vie o industrie esențială pentru economiile lor, adaptându-se la noile condiții economice impuse de Uniunea Europeană și piețele internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gdansk #port #croatia #polonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.