Aderarea la UE a provocat declinul şantierelor navale din Polonia şi Croaţia. Unele s-au reorientat şi au succes

09 Iun. 2024, 09:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Iun. 2024, 09:44 // Actual //  bani.md

Polonia și Croația, cu deschidere largă la Marea Baltică și respectiv la Marea Adriatică, au fost, înainte de liberalizarea economiilor, etaloane ale industriei construcției și reparației de vapoare nu doar în regiune, ci și în Europa. Puternic subvenționate de stat, pentru că erau mari angajatori, șantierele navale au fost sacrificate pentru ca aceste țări să poată intra în Uniunea Europeană, unde domnește principiul concurenței loiale. Sacrificiile au venit sub forma privatizărilor sau falimentelor. Industria nu și-a mai revenit niciodată la gloria din perioada comunistă, dar supraviețuiește. În Croația problemele sunt încă mari.

În Polonia, șantierele navale par să-și fi găsit un rol în noua economie. Sectorul luxului și cel militar le aduc comenzi, iar angajatorii polonezi se plâng că nu găsesc suficienți oameni pe care să-i angajeze. „Industria construcției de vapoare din Polonia – o poveste de succes“, sună titlul unei analize mai vechi. În timp ce alte industrii se confruntă cu reducerea comenzilor, cartea de comenzi a șantierelor poloneze este descrisă ca fiind „cea mai sănătoasă din lume“ de către Lloyd’s Register of Shipping. Circa 60.000 de oameni lucrează pe șantierele navale ale Poloniei, rezultat al unor reduceri foarte mici de personal, care nu au venit ușor.

Polonia, puternic îndatorată către Vest, nu a avut niciodată opțiunea de a-și susține șantierele prin subvenționare masivă, fiind nevoită să iasă pe piețele internaționale și să-și vândă produsele. Uniunea Șantierelor Navale Poloneze exportă aproape 90% din vapoarele construite, iar industria a reușit să se mențină competitivă pe plan global, chiar dacă cota de piață a scăzut de la 2,6% în 2000 la 0,1% în 2020. Șantierul de reparații Remontowa din Gdansk, cel mai mare de acest gen din Europa, este un exemplu de succes în diversificarea activității.

În Croația, șantierele navale se confruntă încă cu probleme majore. În 2012, guvernul promitea soluționarea situației șantierelor înainte de aderarea la UE, dar privatizările și restructurările au fost dificile. Șantiere precum 3. Maj, Brodotrogir, Brodosplit și Uljanik au trecut prin falimente și greutăți financiare. În 2019, Uljanik a fost forțat să intre în faliment, iar de atunci, situația a rămas precară.

Cu toate acestea, industria croată de construcții de vapoare încă există, specializându-se pe vase de nișă, precum vapoarele de croazieră polară și iahturi. Brodosplit, de exemplu, construiește o navă de croazieră rezidențială, MV Narrative, care va îmbina luxul cu responsabilitatea față de mediu. Industria constructoare de vapoare a Croației reprezintă 2% din PIB-ul țării, comparativ cu 20% cât contribuie turismul, cea mai mare cotă din UE.

Ambele țări au reușit, în moduri diferite, să mențină vie o industrie esențială pentru economiile lor, adaptându-se la noile condiții economice impuse de Uniunea Europeană și piețele internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Feb. 2026, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Feb. 2026, 09:45 // Actual //  Ursu Victor

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!