Aderarea la UE a provocat declinul şantierelor navale din Polonia şi Croaţia. Unele s-au reorientat şi au succes

09 Iun. 2024, 09:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Iun. 2024, 09:44 // Actual //  bani.md

Polonia și Croația, cu deschidere largă la Marea Baltică și respectiv la Marea Adriatică, au fost, înainte de liberalizarea economiilor, etaloane ale industriei construcției și reparației de vapoare nu doar în regiune, ci și în Europa. Puternic subvenționate de stat, pentru că erau mari angajatori, șantierele navale au fost sacrificate pentru ca aceste țări să poată intra în Uniunea Europeană, unde domnește principiul concurenței loiale. Sacrificiile au venit sub forma privatizărilor sau falimentelor. Industria nu și-a mai revenit niciodată la gloria din perioada comunistă, dar supraviețuiește. În Croația problemele sunt încă mari.

În Polonia, șantierele navale par să-și fi găsit un rol în noua economie. Sectorul luxului și cel militar le aduc comenzi, iar angajatorii polonezi se plâng că nu găsesc suficienți oameni pe care să-i angajeze. „Industria construcției de vapoare din Polonia – o poveste de succes“, sună titlul unei analize mai vechi. În timp ce alte industrii se confruntă cu reducerea comenzilor, cartea de comenzi a șantierelor poloneze este descrisă ca fiind „cea mai sănătoasă din lume“ de către Lloyd’s Register of Shipping. Circa 60.000 de oameni lucrează pe șantierele navale ale Poloniei, rezultat al unor reduceri foarte mici de personal, care nu au venit ușor.

Polonia, puternic îndatorată către Vest, nu a avut niciodată opțiunea de a-și susține șantierele prin subvenționare masivă, fiind nevoită să iasă pe piețele internaționale și să-și vândă produsele. Uniunea Șantierelor Navale Poloneze exportă aproape 90% din vapoarele construite, iar industria a reușit să se mențină competitivă pe plan global, chiar dacă cota de piață a scăzut de la 2,6% în 2000 la 0,1% în 2020. Șantierul de reparații Remontowa din Gdansk, cel mai mare de acest gen din Europa, este un exemplu de succes în diversificarea activității.

În Croația, șantierele navale se confruntă încă cu probleme majore. În 2012, guvernul promitea soluționarea situației șantierelor înainte de aderarea la UE, dar privatizările și restructurările au fost dificile. Șantiere precum 3. Maj, Brodotrogir, Brodosplit și Uljanik au trecut prin falimente și greutăți financiare. În 2019, Uljanik a fost forțat să intre în faliment, iar de atunci, situația a rămas precară.

Cu toate acestea, industria croată de construcții de vapoare încă există, specializându-se pe vase de nișă, precum vapoarele de croazieră polară și iahturi. Brodosplit, de exemplu, construiește o navă de croazieră rezidențială, MV Narrative, care va îmbina luxul cu responsabilitatea față de mediu. Industria constructoare de vapoare a Croației reprezintă 2% din PIB-ul țării, comparativ cu 20% cât contribuie turismul, cea mai mare cotă din UE.

Ambele țări au reușit, în moduri diferite, să mențină vie o industrie esențială pentru economiile lor, adaptându-se la noile condiții economice impuse de Uniunea Europeană și piețele internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

25 Feb. 2026, 13:15
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Feb. 2026, 13:15 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, susține că autoritățile vor achita despăgubirile către companiile afectate de pesta porcină africană (PPA) după finalizarea procedurilor judiciare. Ea a recunoscut totodată că actualul cadru legal necesită îmbunătățiri.

„Acolo este un proces în derulare. Au fost suspendate careva acțiuni. A fost prima instanță. Înțeleg că agenții economici merg în continuare în acest proces. (…) Statul își va onora aceste obligații”, a declarat ministra, care a precizat că eligibilitatea pentru despăgubiri va fi stabilită în baza actelor definitive emise de instanțe.

Șefa de la Agricultură a admis că situația creată după focarele de PPA reprezintă „o primă experiență” care a scos la iveală nevoia de ajustare a legislației. Potrivit acesteia, ministerul a intervenit deja pentru modificarea cadrului normativ și pregătește un nou regulament privind mecanismul de despăgubire.

Documentul, elaborat și consultat încă anul trecut, se află în prezent în expertizare la Ministerul Justiției și Centrul Național Anticorupție, iar aprobarea de către Guvern este planificată pentru martie 2026.

Catlabuga a mai menționat că urmează noi întrevederi cu agenții economici și cu instituțiile din domeniul economic și investițional, subliniind că ANSA este autoritatea competentă pentru anchete și evaluarea pagubelor.

Cazul a devenit controversat după ce s-a aflat că Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor ar fi contestat în instanță chiar certificatele de constatare a pagubelor emise tot de instituție în dosarele privind despăgubirile pentru fermele afectate.

Anterior, solicitată de BANI.MD, ANSA a refuzat să ofere explicații. „Nu oferim niciun comentariu până la finalizarea tuturor procedurilor”, a declarat șefa serviciului de presă, Mariana Gratii.

La aproape un an de la focarul major de PPA din primăvara anului 2025, ferma din Roșcani nu ar fi primit încă despăgubirile estimate la 194,7 milioane de lei, după sacrificarea a circa 68.000 de porci.

Președintele Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară, Serghei Ivanov, a acuzat anterior că procesele în instanță ar fi folosite pentru a amâna plățile.

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. (…) certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat Ivanov.

Despăgubirile solicitate vizează circa 197 milioane lei pentru compania Porco Bello din Roșcani și 140 milioane lei pentru Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două ferme asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova.

Doar la Roșcani au fost nimiciți aproximativ 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei sunt estimate la circa 400 milioane de lei, potrivit datelor prezentate în Parlament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!