Aderarea la UE a provocat declinul şantierelor navale din Polonia şi Croaţia. Unele s-au reorientat şi au succes

09 Iun. 2024, 09:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Iun. 2024, 09:44 // Actual //  bani.md

Polonia și Croația, cu deschidere largă la Marea Baltică și respectiv la Marea Adriatică, au fost, înainte de liberalizarea economiilor, etaloane ale industriei construcției și reparației de vapoare nu doar în regiune, ci și în Europa. Puternic subvenționate de stat, pentru că erau mari angajatori, șantierele navale au fost sacrificate pentru ca aceste țări să poată intra în Uniunea Europeană, unde domnește principiul concurenței loiale. Sacrificiile au venit sub forma privatizărilor sau falimentelor. Industria nu și-a mai revenit niciodată la gloria din perioada comunistă, dar supraviețuiește. În Croația problemele sunt încă mari.

În Polonia, șantierele navale par să-și fi găsit un rol în noua economie. Sectorul luxului și cel militar le aduc comenzi, iar angajatorii polonezi se plâng că nu găsesc suficienți oameni pe care să-i angajeze. „Industria construcției de vapoare din Polonia – o poveste de succes“, sună titlul unei analize mai vechi. În timp ce alte industrii se confruntă cu reducerea comenzilor, cartea de comenzi a șantierelor poloneze este descrisă ca fiind „cea mai sănătoasă din lume“ de către Lloyd’s Register of Shipping. Circa 60.000 de oameni lucrează pe șantierele navale ale Poloniei, rezultat al unor reduceri foarte mici de personal, care nu au venit ușor.

Polonia, puternic îndatorată către Vest, nu a avut niciodată opțiunea de a-și susține șantierele prin subvenționare masivă, fiind nevoită să iasă pe piețele internaționale și să-și vândă produsele. Uniunea Șantierelor Navale Poloneze exportă aproape 90% din vapoarele construite, iar industria a reușit să se mențină competitivă pe plan global, chiar dacă cota de piață a scăzut de la 2,6% în 2000 la 0,1% în 2020. Șantierul de reparații Remontowa din Gdansk, cel mai mare de acest gen din Europa, este un exemplu de succes în diversificarea activității.

În Croația, șantierele navale se confruntă încă cu probleme majore. În 2012, guvernul promitea soluționarea situației șantierelor înainte de aderarea la UE, dar privatizările și restructurările au fost dificile. Șantiere precum 3. Maj, Brodotrogir, Brodosplit și Uljanik au trecut prin falimente și greutăți financiare. În 2019, Uljanik a fost forțat să intre în faliment, iar de atunci, situația a rămas precară.

Cu toate acestea, industria croată de construcții de vapoare încă există, specializându-se pe vase de nișă, precum vapoarele de croazieră polară și iahturi. Brodosplit, de exemplu, construiește o navă de croazieră rezidențială, MV Narrative, care va îmbina luxul cu responsabilitatea față de mediu. Industria constructoare de vapoare a Croației reprezintă 2% din PIB-ul țării, comparativ cu 20% cât contribuie turismul, cea mai mare cotă din UE.

Ambele țări au reușit, în moduri diferite, să mențină vie o industrie esențială pentru economiile lor, adaptându-se la noile condiții economice impuse de Uniunea Europeană și piețele internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Mart. 2026, 17:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Mart. 2026, 17:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În timp ce trenurile de pasageri circulă rar, iar situația financiară a întreprinderii rămâne complicată, Calea Ferată din Moldova pare să fi descoperit o nouă direcție: turismul feroviar.

Potrivit companiei, Republica Moldova începe să fie promovată drept o destinație pentru călătorii liniștite și pitorești cu trenul, prin sate tradiționale, câmpuri și podgorii. Ideea este ca drumul cu trenul să devină nu doar un mijloc de transport, ci o experiență turistică autentică.

Un exemplu în acest sens a fost excursia organizată pe 6–7 martie 2026 pentru echipa unei companii din Cehia specializate în transport feroviar și turism. Oaspeții au vizitat gara feroviară și depourile CFM, unde au făcut cunoștință cu infrastructura feroviară din Republica Moldova, după care au pornit într-o călătorie pe șine prin mai multe regiuni ale țării.

Potrivit CFM, astfel de inițiative ar putea contribui la promovarea Republicii Moldova ca destinație pentru turismul feroviar, iar întreprinderea anunță că este deschisă pentru noi oferte în sezonul turistic estival.

Totuși, realitatea financiară a companiei rămâne mai puțin romantică decât peisajele văzute din tren. În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la aproximativ 450 de milioane de lei, chiar dacă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024.

Întreprinderea continuă însă să opereze pe pierdere. În primele șase luni ale anului 2025, CFM a înregistrat pierderi de 152,4 milioane de lei, ușor mai mici decât cele 156,1 milioane de lei din aceeași perioadă a anului precedent.

Astfel, dacă trenurile nu mai pot impresiona prin viteza sau frecvența curselor, ele ar putea deveni măcar o atracție turistică pentru cei curioși să descopere Moldova… în ritmul liniștit al șinelor CFM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!