India nu renunță la petrolul rusesc, în pofida tarifelor lui Trump – legăturile cu Moscova rămân „de neclintit”

Tarifele de 50% impuse de administrația Trump asupra petrolului rusesc nu vor opri importurile masive ale Indiei, scrie Semafor. New Delhi își asigură aproape 40% din necesarul de petrol din Rusia și menține relații militare și diplomatice profunde cu Moscova, întărite de sprijinul sovietic în războiul indo-pakistanez din 1971.

Deși există câteva săptămâni până la intrarea în vigoare a măsurilor, premierul indian Narendra Modi și-a reafirmat poziția: dacă tarifele și sancțiunile secundare vor rămâne, India ar putea doar să reducă, nu să oprească, importurile. China ar putea prelua o parte din volume, dar cel mult 300.000 de barili pe zi, insuficient pentru a compensa.

În lipsa unor cumpărători alternativi, Rusia ar putea recurge la stocarea petrolului în rezervoare plutitoare – soluție costisitoare, dar fezabilă temporar. Retragerea unei părți din petrolul rusesc de pe piață ar sprijini creșterea prețurilor, menținute în prezent în jurul a 70 de dolari/baril.

Pentru Trump, un preț mai mare al petrolului avantajează producătorii americani de țiței de șist, dar riscul creșterii costurilor la pompă rămâne o problemă politică. În prezent, benzina în SUA este cu circa 9% mai ieftină decât anul trecut.

Pe fondul tensiunilor comerciale, India a suspendat recent achizițiile planificate de armament american, în timp ce dialogul direct dintre Modi și Putin continuă. Potrivit analiștilor, „conducta” petrolieră dintre Rusia și India nu va fi ușor de închis, indiferent de presiunea Washingtonului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol. rusia #India

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.