Adevărul dur: În timp ce oraşele din Ucraina se prăbuşesc, Rusia face inventarul a sute de milioane de dolari pe zi

La începutul lunii martie, la scurt timp după declanşarea războiului în Ucraina, un val de sancţiuni economice fără precedent lovea Rusia. Atunci preşedintele Joe Biden tuna de la amvonul Casei Albe că va face tot ce este necesar pentru falimentarea maşinăriei de război a lui Vladimir Putin. Trei luni mai târziu, ruşii continuă să provoace haos, moarte si drame în Ucraina, scrie Bloomberg.

La trei luni după implementarea unor valuri succesive de sancţiuni Rusia încă stă în picioare. Economia rusească se sprijină puternic pe vânzarea de petrol şi gaze, din care încasează venituri de 800 mil. dolari pe zi.

Rusia a funcţionat timp de decenii ca un supermarket uriaş pentru ţările lumii, comercializând nu numai energie, ci şi cereale, nichel, aluminiu şi paladiu. Invazia declanşată de Vladimir Putin a forţat Occidentul să-şi regândească relaţia cu ţara lui Putin. Cu toate acestea, divorţul ar putea dura ceva timp. UE a început deja să facă paşi importanţi pentru eliminarea depedenţei de Rusia şi a lansat recent un embargo petrolier.

Sancţiunile economice nu au oprit maşinăria de război şi nici nu au îngenuncheat ţara, însă au provocat pagube economice atât de mari încât economiştii prevăd pentru Rusia o criză economică severă şi iminentă.

Vladimir Putin alege să închidă ochii la aceste probleme, pentru că banii din vânzarea de energie încă vin şi deci războiul poate fi alimentat în continuare, cu atât mai mult cu cât preţurile bunurilor exportate de Rusia au ajuns la niveluri record pe fondul conflictului.

În ciuda faptului că există deja ţări care au decis să nu mai cumpere energie rusească, veniturile Rusiei din exportul de energie vor ajunge la 285 mld. dolari în acest an. La această sumă se mai adaugă alte 300 mld. dolari din exportul altor bunuri şi mărfuri ruseşti. Altfel spus: Lumea încă pompează bani serioşi în buzunarul lui Putin.

Liderii europeni sunt perfect constienţi că Europa trebuie să se oprească din a cumpăra de la ruşi, pentru a nu mai finanţa un război care bate la uşa continentului. Cu toate acestea, guvernele naţionaliste nu ezită o clipă să taxeze o astfel de iniţiativă, motivând prin efectele care se vor revărsa asupra propriilor ţări.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#milioane de dolari #Energie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.