Adevărul dur: În timp ce oraşele din Ucraina se prăbuşesc, Rusia face inventarul a sute de milioane de dolari pe zi

La începutul lunii martie, la scurt timp după declanşarea războiului în Ucraina, un val de sancţiuni economice fără precedent lovea Rusia. Atunci preşedintele Joe Biden tuna de la amvonul Casei Albe că va face tot ce este necesar pentru falimentarea maşinăriei de război a lui Vladimir Putin. Trei luni mai târziu, ruşii continuă să provoace haos, moarte si drame în Ucraina, scrie Bloomberg.

La trei luni după implementarea unor valuri succesive de sancţiuni Rusia încă stă în picioare. Economia rusească se sprijină puternic pe vânzarea de petrol şi gaze, din care încasează venituri de 800 mil. dolari pe zi.

Rusia a funcţionat timp de decenii ca un supermarket uriaş pentru ţările lumii, comercializând nu numai energie, ci şi cereale, nichel, aluminiu şi paladiu. Invazia declanşată de Vladimir Putin a forţat Occidentul să-şi regândească relaţia cu ţara lui Putin. Cu toate acestea, divorţul ar putea dura ceva timp. UE a început deja să facă paşi importanţi pentru eliminarea depedenţei de Rusia şi a lansat recent un embargo petrolier.

Sancţiunile economice nu au oprit maşinăria de război şi nici nu au îngenuncheat ţara, însă au provocat pagube economice atât de mari încât economiştii prevăd pentru Rusia o criză economică severă şi iminentă.

Vladimir Putin alege să închidă ochii la aceste probleme, pentru că banii din vânzarea de energie încă vin şi deci războiul poate fi alimentat în continuare, cu atât mai mult cu cât preţurile bunurilor exportate de Rusia au ajuns la niveluri record pe fondul conflictului.

În ciuda faptului că există deja ţări care au decis să nu mai cumpere energie rusească, veniturile Rusiei din exportul de energie vor ajunge la 285 mld. dolari în acest an. La această sumă se mai adaugă alte 300 mld. dolari din exportul altor bunuri şi mărfuri ruseşti. Altfel spus: Lumea încă pompează bani serioşi în buzunarul lui Putin.

Liderii europeni sunt perfect constienţi că Europa trebuie să se oprească din a cumpăra de la ruşi, pentru a nu mai finanţa un război care bate la uşa continentului. Cu toate acestea, guvernele naţionaliste nu ezită o clipă să taxeze o astfel de iniţiativă, motivând prin efectele care se vor revărsa asupra propriilor ţări.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#milioane de dolari #Energie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tiraspolul acuză Chișinăul de „presiuni economice discriminatorii” și avertizează asupra riscului unei „crize umanitare de amploare”, în contextul proiectului de lege privind eliminarea facilităților fiscale pentru agenții economici din regiunea transnistreană, adoptat de Parlament în prima lectură.

Într-un comunicat, așa-numitul minister de externe al regiunii susține că, în urma reuniunii reprezentanților politici din 26 februarie, partea transnistreană a propus organizarea, în perioada 3–9 martie, a unei ședințe a experților în domeniul economic. Inițiativa ar fi fost „dictată de necesitatea urgentă de a opri planurile discriminatorii ale Moldovei privind perceperea TVA, accizelor și altor plăți ilegale de la întreprinderile din regiune”.

Potrivit Tiraspolului, aceste propuneri au fost ignorate, iar solicitările repetate adresate Chișinăului nu au primit răspuns.

„Niciuna dintre inițiativele transnistrene nu a fost acceptată până în prezent”, se menționează în comunicat.

Autoritățile din regiune afirmă că proiectul de lege adoptat în prima lectură de Parlamentul Republicii Moldova ar putea avea consecințe grave: „poate provoca un colaps al producției și comerțului, precum și încălcări masive ale drepturilor omului”. Totodată, Tiraspolul avertizează că „implementarea acestor intenții distructive riscă să submineze aprovizionarea regiunii cu resurse energetice și combustibil și să blocheze definitiv procesul de reglementare”.

„Adoptarea unor asemenea măsuri în lipsa dialogului contravine principiilor și acordurilor procesului de negocieri, precum și normelor internaționale și europene”, se mai arată în declarație, autoritățile transnistrene susținând că acțiunile Chișinăului „ies în afara cadrului legal”.

Tiraspolul anunță că va continua „să apere interesele cetățenilor și ale agenților economici prin metode de negociere și alte mijloace disponibile” și cere Chișinăului „să revină la dialog, să renunțe la presiunile asupra cetățenilor din regiune și să revizuiască paradigma conflictuală a relațiilor”.

De asemenea, administrația din stânga Nistrului face apel către participanții internaționali ai formatului de negocieri „5+2” să intervină pentru a preveni „o nouă etapă de blocadă economică”, care, potrivit acesteia, ar putea duce la destabilizarea situației și la încălcarea drepturilor socio-economice ale populației.

Reacția vine după ce, la sfârșitul lunii martie, Parlamentul a aprobat, în prima lectură, un proiect care prevede eliminarea treptată, până în 2030, a scutirilor fiscale pentru agenții economici din regiunea transnistreană și aplicarea unui regim fiscal unitar pe întreg teritoriul țării.

Autoritățile de la Chișinău susțin că măsura are drept scop reintegrarea economică a țării. Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat anterior că principiul de bază este „aceeași țară – aceleași taxe”, iar procesul va fi implementat gradual pentru a reduce impactul asupra cetățenilor din stânga Nistrului.

#scutiri fiscale #transnitria #proiect de lege #criza economica