AEE va implementa un proiect în Moldova ce ține de diminuarea importului de energie

23 Feb. 2021, 12:49
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Feb. 2021, 12:49 // Actual //  MD Bani

Proiectul Inovare a Tehnologiei Curate pentru IMM-uri și întreprinderile noi (Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups) va fi implementat în țara noastră, pentru a soluționa problema dependenței Republicii Moldova de importul de energie și impactul asupra principalelor sectoare ale economiei naționale.

„Sectorul energetic al Moldovei se numără printre cele mai vulnerabile din regiune, în principal pentru că a păstrat o dependență considerabilă de sursele de energie și de jucătorii ruși. Aprovizionarea fiabilă și la prețuri accesibile a energiei electrice și a celei termice este o problemă de îngrijorare majoră pentru cetățenii, întreprinderile și factorii de decizie din Republica Moldova. Viabilitatea și durabilitatea sectorului energetic al țării se bazează pe capacitatea Moldovei de a diversifica opțiunile de aprovizionare și de a pune în aplicare structurile tarifare adecvate care ar încuraja investițiile în sectorul energetic”, se precizează într-un comunicat de presă al Agenției pentru Eficiență Energetică (AEE).

Astfel, Guvernul implementează acțiuni urgente pentru a asigura o aprovizionare continuă și fiabilă cu energie, iar implementarea proiectelor de eficiență energetică și energie regenerabilă în Republica Moldova ar oferi oportunități semnificative pentru reducerea importului de energie, îmbunătățirea situației economice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

La etapa de elaborare a documentației tehnice a proiectului raționalitatea implementării proiectului s-a focusat pe două aspecte importante ale sectorului și anume:

  • Asigurarea dezvoltării durabile a sectorului energetic din Republica Moldova care are nevoie de o bază bine dezvoltată axată în primul rând pe tehnologii viabile pe piața locală. În acest sens, s-a luat în considerare problemele existente în sectorul energetic, introducerea și pilotarea noilor tehnologii;
  • Consolidarea reformei sectoriale, inclusiv prin realizarea activităților specifice sectorului energetic legat de implementarea măsurilor de promovare a eficienței energetice prin atragerea investițiilor din exterior.

„Drept rezultate de bază ale proiectului, ne dorim să obținem consolidarea politicii și a cadrului juridic pentru promovarea și susținerea inovațiilor și a tehnologiilor curate în IMM-uri, inclusiv întreprinderile nou-înființate, și sprijinirea creării/consolidării unui ecosistem local de inovare tehnologică și dezvoltarea capacității instituționale naționale, pentru un dialog cu investitori și companii regionale și internaționale în vederea finanțării proiectelor de eficiență energetică și energie regenerabilă”, se mai precizează în comunicat.

Activitățile de bază a proiectului sunt finanțate de către donatori internaționali, naționali, publici și privați. Donatorii internaționali vor asigura 725 000,00 de dolari, ceea ce constituie  75%,  iar AEE va contribui cu 300 000 de dolari, ceea ce constituie 25% din sumă, bani destinați pentru organizarea evenimentului Moldova Eco Energetică pentru perioada 2021-2023. Proiectul va mobiliza resurse financiare per total de circa 9 mln de dolari, dintre care: donatorii externi vor contribui cu bunuri în valoare de 4 300 000,00 de dolari, Instituțiile guvernamentale locale vor mobiliza 1 450 000, 00 de dolari, la fel, contribuția fiind în forma de bunuri, iar donatorilor privați vor mobiliza resurse financiare in suma de 3 750 000,00 de dolari.

Acest suport va ajuta la implementarea proiectelor investiționale în domeniul energiei regenerabile, promovarea tehnologiilor si a activităților de baza la nivel local, co-finanțarea diferitor proiecte pilot demonstrative și nu în ultimul rând, la realizarea activităților legate de organizarea evenimentului anual Moldova Eco Energetica pentru perioada 2021-2023.

De menționat  că, contribuția de bază a Agenției pentru Eficientă Energetică este organizarea evenimentului anual Moldova Eco Energetica pentru perioada 2021-2023 care este organizat anual începând cu anul 2012. Lansată în anul 2012, Competiția Moldova Eco Energetică are ca scop susținerea celor mai importante inițiative în producerea, transmiterea, distribuția și consumul eficient de energie, în implementarea, dezvoltarea și promovarea tehnologiilor moderne, precum și a inovațiilor în domeniul vizat.

Totodată, Moldova Eco-Energetică este un apel la acțiune, în sensul eficienței energetice, pentru a demonstra că putem fi eficienți, inovativi și competitivi, fie că e vorba de instituții publice, fie de întreprinderi sau consumatori casnici. Având în vedere condițiile de pandemie, care a afectat grav toate procesele la nivel mondial și care limitează mai multe activități, Moldova Eco Energetică este o un instrument important în identificarea finanțatorilor și pentru investițiile în sectorul energetic și surselor de energie regenerabilă. Din acest motiv, ne propunem să folosim la maxim resursele venite din partea donatorilor, pentru a spori gradul de constientizare și sensibilizare în rândul populației privind eficiența energetică.

Pentru perioada dată, activitățile proiectului vor include elaborarea unui set de instrumente pentru autoritățile publice, mediul de afaceri și consumatorii finali cu privire la eficiența energetică și energia regenerabilă, adaptate pentru nevoile specifice precum și recomandări de finanțare a proiectelor din domeniul dat. Proiectul va promova în mod unic abordarea ecosistemică, care sprijină inovațiile de tip cleantech în IMM-urile existente și în start-up-uri, prin furnizarea unor instrumente și metodologii care pot să îmbunătățească productivitatea și competitivitatea companiilor locale. In primul trimestru al anului 2021 Agentia pentru Eficienta Energetica a lansat procedura de achiziționare a serviciilor de organizare a evenimentului Moldova Eco Energetica atfel fiind asigurata contributia proprie conform conceptului proiectului.

Este o ediție specială în acest an, care, din cauza pandemiei de COVID-19, va fi realizată în mare parte în versiune digitală, cu evenimente organizate exclusiv online, dar pentru întreaga perioadă de desfășurare, eficiența energetică și oportunitățile pe care le oferă în ceea ce privește economiile, avantajele de mediu și competitivitatea pentru întreprinderi vor fi în prim plan.

Agenția pentru Eficiență Energetică a fost supusă procedurii de auditare de către compania KPMG. Auditarea a durat 3 luni și a inclus evaluarea Agenției privind capacitatea tehnică, managerială, administrativă și financiară. Rezultatul procesului de auditare a confirmat ca Agenția pentru Eficiență Energetică dispune de capacitățile necesare precum si ca este gata sa implementeze proiectul in conformitate cu standardele necesare.

Amintim că, Agenția pentru Eficiență Energetică este autoritatea administrativă în subordinea Ministerului Economiei și Infrastructurii și are misiunea de a implementa politica de stat în domeniul eficienței energetice, performanței energetice a clădirilor, precum și a valorificării surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării proiectelor în domeniile respective într-un mod durabil din punct de vedere al mediului înconjurător și a schimbărilor climatice.

18 Sept. 2026, 11:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Sept. 2026, 11:47 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Vaticanul ocupă doar aproximativ 44 de hectare, ceea ce îl face cel mai mic stat independent din lume. Populația sa este de aproximativ 800 de persoane, iar alte câteva mii de oameni intră zilnic pe teritoriul său pentru a munci. Cu toate acestea, micul stat se pregătește pentru un proiect energetic la o scară cu totul diferită.

Vaticanul intenționează să investească aproximativ 100 de milioane de euro, într-o centrală agrivoltaică menită să îi asigure necesarul de electricitate și să îl apropie de obiectivul de neutralitate a emisiilor de carbon.

Instalația nu va fi construită chiar în interiorul Vaticanului. În schimb, producția de energie solară este planificată pe o suprafață mult mai mare de teren deținută de Vatican, în afara Romei, iar proiectul ar urma să fie finalizat în 18 până la 24 de luni.

Vaticanul este mai mic decât terenul pe care va fi construită centrala solară

Teritoriul Vaticanului este pur și simplu prea mic pentru instalația planificată. Potrivit Fortune, citat de antena3.ro proiectul solar și agricol este dezvoltat pe domeniul Santa Maria di Galeria, o proprietate deținută de Vatican, cu o suprafață de aproximativ 1.050–1.100 de acri, situată în afara Romei.

Diferența dintre cele două suprafețe este izbitoare. Vaticanul se întinde pe aproximativ 109 acri, în timp ce domeniul pe care este planificată noua instalație are o suprafață de aproape zece ori mai mare.

Proiectul ar urma să asigure o capacitate de producție cuprinsă între 80 și 90 de megawați.

Centrala nu este concepută pentru o operațiune industrială majoră sau pentru un uriaș campus de calculatoare. Ea este destinată să acopere necesarul energetic al Vaticanului, inclusiv electricitatea folosită de clădirile sale și de un emițător radio.

Suprafața terenului oferă și o comparație neobișnuită cu industria centrelor de date, care se extinde rapid. Un teren de dimensiuni similare este folosit pentru proiectul Stargate al OpenAI din Abilene, Texas, unde infrastructura planificată ar urma să susțină o capacitate de calcul pentru inteligență artificială de aproximativ 1,2 gigawați.

Instalația propusă de Vatican ar produce o fracțiune din această cantitate. Scopul său este însă cu totul diferit.

De la 2.394 de panouri instalate pe acoperiș, la un proiect solar de 80 MW

Aceasta nu ar fi prima incursiune a Vaticanului în domeniul energiei solare. În 2008, pe acoperișul Sălii de Audiențe Paul al VI-lea au fost instalate 2.394 de panouri solare. Sistemul produce aproximativ 300 de megawați-oră de electricitate în fiecare an.

Noua instalație ar reprezenta o extindere considerabilă a capacității existente. Cei 80–90 de megawați planificați ar fi de câteva sute de ori mai mult decât capacitatea sistemului instalat pe sala de audiențe.

Proiectul este conceput, de asemenea, pentru a combina producția de energie cu activități agricole, în loc să acopere pur și simplu domeniul cu infrastructură solară convențională.

Această abordare este reflectată de termenul „agrivoltaic”, care desemnează sistemele în care producția de energie solară și activitățile agricole folosesc în comun același teren.

Pentru Vatican, proiectul face parte dintr-un program climatic de mai lungă durată, și nu reprezintă o investiție izolată.

Planul a început în timpul pontificatului Papei Francisc

Originile proiectului datează din perioada Papei Francisc. În iunie 2024, acesta a prezentat oficial planurile Vaticanului într-o scrisoare cunoscută sub numele de „Fratello Sole”.

Papa Leon al XIV-lea a continuat proiectul după ce a devenit papă. El a vizitat amplasamentul de la Santa Maria di Galeria în iunie 2025 și a descris dezvoltarea drept o oportunitate importantă. Italia și-a dat acordul pentru proiect în luna următoare.

Ulterior, au fost stabilite și mai clar aranjamentele instituționale. În iunie 2026, Vaticanul și-a oficializat relația cu compania italiană de utilități ACEA, ambele părți fiind implicate în dezvoltarea instalației de energie regenerabilă.

Cel mai recent pas îl reprezintă angajamentul financiar. Aproximativ 100 de milioane de euro au fost alocate acum proiectului, oferind o imagine mai clară asupra dimensiunii investiției.

Potrivit Reuters, construcția este estimată să dureze între 18 și 24 de luni.

O țară mică, pusă în comparație cu proiecte energetice mult mai mari

Dimensiunea fizică a Vaticanului face ca orice comparație cu infrastructura modernă să fie deosebit de interesantă. Țara are aproximativ o optime din suprafața Central Park din New York.

Populația este de numai aproximativ 800 de locuitori, în timp ce aproape 3.000 de angajați laici fac naveta zilnic către Vatican.

Acest lucru înseamnă că necesarul de electricitate al Vaticanului este foarte mic în comparație cu cel al uriașelor centre de date care sunt planificate în prezent în Statele Unite.

Unele instalații de inteligență artificială ar urma să aibă nevoie de electricitate la o scară comparabilă cu cea consumată de zeci de mii de gospodării sau chiar de un întreg oraș de mici dimensiuni.

Proiectul centrului de date Hyperion din Louisiana, de exemplu, ar urma să consume până la 5 gigawați de energie până în 2030. În comparație cu această cifră, cei 80–90 de megawați planificați de Vatican reprezintă o cantitate modestă.

Comparația este utilă și dintr-un alt motiv. Ambele proiecte presupun suprafețe mari de teren și infrastructură energetică, însă sunt construite pentru scopuri complet diferite.

Unul susține operațiuni de calcul intensiv. Celălalt este destinat alimentării cu energie a unui mic stat suveran.

Presiunea tot mai mare asupra furnizării de electricitate

Proiectul Vaticanului apare într-un moment în care cererea de electricitate generată de centrele de date crește puternic.

Centrele de date au reprezentat aproximativ jumătate din creșterea cererii de electricitate din SUA în 2025, potrivit datelor citate de Fortune.

La nivel global, consumul de electricitate al centrelor de date este estimat să se dubleze până în 2030, ajungând la aproximativ 945 de terawați-oră.

Creșterea începe să influențeze și industria energetică în ansamblu. Companiile de utilități planifică investiții majore pentru a face față cererii suplimentare, în special în regiunile în care se dezvoltă grupuri de centre de date pentru inteligență artificială.

Prin urmare, comparația cu Vaticanul ține mai puțin de cantitatea absolută de electricitate implicată și mai mult de diferența uriașă dintre scările moderne ale consumului de energie.

Centrala planificată de Vatican este mare în raport cu ceea ce produce în prezent micul stat, dar este modestă în comparație cu instalațiile construite pentru a alimenta industria de calculatoare.

Obiectiv de neutralitate a emisiilor până în 2050

Vaticanul și-a asumat deja angajamente pentru reducerea emisiilor. În angajamentul său climatic transmis Organizației Națiunilor Unite în 2023, Vaticanul și-a stabilit obiectivul de a reduce emisiile cu 20% față de nivelul din 2011 până în 2030, alături de obiectivul pe termen lung de a ajunge la zero emisii până în 2050.

Proiectul de energie regenerabilă este menit să contribuie la această tranziție.

Poziția Bisericii Catolice în privința schimbărilor climatice a devenit deosebit de vizibilă în timpul pontificatului lui Francisc. Enciclica sa din 2015, „Laudato Si’”, a abordat protecția mediului și schimbările climatice ca probleme care au atât dimensiuni morale, cât și științifice.

Documentul susținea, de asemenea, că țările mai bogate poartă o parte mai mare din responsabilitatea pentru emisiile de gaze cu efect de seră.

Papa Leon al XIV-lea a menținut o poziție similară. În cadrul unei conferințe a Organizației Națiunilor Unite privind clima, desfășurată în 2026, el a cerut acțiuni urgente împotriva schimbărilor climatice și a spus că creația „strigă”.