Aeroportul Chișinău ar putea „ateriza” din nou la stat

Aeroportul Chișinău ar urma să revină în proprietatea statului, a declarat Eugen Cozonac, directorul Agenției Proprietății Publice.

Eu am o poziție pozitivă, cred că statul are anumite pârghii în acest dosar și avem mai multe informații și elemente cu privire la acest contract pe care deja le-am acționat în judecată, urmează să avem câteva decizii pentru a rezoluționa acest contract”, a menționat Cozonac într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

Directorul APP susține că instituția pe care o conduce contestă faptul că partenerul public nu și-a onorat obligațiunile cu privire la investițiile care au fost stabilite în contract, putem lucra la rezilierea contractului și urmează în ianuarie să fie următoarea ședință a judecății pe rezilierea contractului.

Acordul de concesiune a Aeroportului Chișinău a fost semnat pe 30 august 2013, între Agenția Proprietății Publice și compania Avia Invest, fondată pe 2 august 2013, cu un capital social de 85,1 milioane de lei, divizat în părți egale între societatea pe acțiuni Habarovski Aeroport și holdingul Kolomenski Zavod.

Ambii fondatori erau din Rusia și în spatele lor aparent se aflau două grupări oligarhice. La Kolomenskii Zavod coproprietar era Serghei Glinca, un prosper om de afaceri moldovean (locul 154 în topul Forbes 2013 al celor mai bogați ruși). Doar că deja pe 30 august 2013 acesta nu mai era asociat la Avia Invest, locul fiind luat de compania Komaksavia din Moscova,

În același timp, în șase ani de când a luat în concesiune Aeroportul, firma Avia Invest SRL și-a schimbat de câteva ori proprietarii.

Aerportul a trecut prin mâna mai multor acționari din zone off shore, ca într-un final beneficiar al acestui proiect să devină fugarul Ilan Șor, acuzat de delapidarea Bănci de Economii, Unibank și Banca Socială.

#litigii #Aeroport #investitori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.