Aeroportul Chișinău ar putea „ateriza” din nou la stat

Aeroportul Chișinău ar urma să revină în proprietatea statului, a declarat Eugen Cozonac, directorul Agenției Proprietății Publice.

Eu am o poziție pozitivă, cred că statul are anumite pârghii în acest dosar și avem mai multe informații și elemente cu privire la acest contract pe care deja le-am acționat în judecată, urmează să avem câteva decizii pentru a rezoluționa acest contract”, a menționat Cozonac într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

Directorul APP susține că instituția pe care o conduce contestă faptul că partenerul public nu și-a onorat obligațiunile cu privire la investițiile care au fost stabilite în contract, putem lucra la rezilierea contractului și urmează în ianuarie să fie următoarea ședință a judecății pe rezilierea contractului.

Acordul de concesiune a Aeroportului Chișinău a fost semnat pe 30 august 2013, între Agenția Proprietății Publice și compania Avia Invest, fondată pe 2 august 2013, cu un capital social de 85,1 milioane de lei, divizat în părți egale între societatea pe acțiuni Habarovski Aeroport și holdingul Kolomenski Zavod.

Ambii fondatori erau din Rusia și în spatele lor aparent se aflau două grupări oligarhice. La Kolomenskii Zavod coproprietar era Serghei Glinca, un prosper om de afaceri moldovean (locul 154 în topul Forbes 2013 al celor mai bogați ruși). Doar că deja pe 30 august 2013 acesta nu mai era asociat la Avia Invest, locul fiind luat de compania Komaksavia din Moscova,

În același timp, în șase ani de când a luat în concesiune Aeroportul, firma Avia Invest SRL și-a schimbat de câteva ori proprietarii.

Aerportul a trecut prin mâna mai multor acționari din zone off shore, ca într-un final beneficiar al acestui proiect să devină fugarul Ilan Șor, acuzat de delapidarea Bănci de Economii, Unibank și Banca Socială.

#litigii #Aeroport #investitori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Minune feroviară la Calea Ferată din Moldova. pe 24 decembrie 2025, întreprinderea a reușit performanța istorică de a porni un tren de marfă de 3.000 de tone pe ruta Basarabeasca – Iargara – Prut 2 – Cahul. Evenimentul a fost marcat drept „premieră”, semn că lucrurile mici contează când șinele sunt ruginite.

Pentru această realizare, CFM a mobilizat un „volum considerabil de lucrări”: s-au reparat rampe, s-a resuscitat un segment de cale ferată care dormea de peste cinci ani, s-au găsit două locomotive funcționale (pentru început) și, desigur, s-au chemat cei mai experimentați mecanici, că nu riști cu novici când faci istorie.

Trenul a pornit eroic cu două locomotive pe tronsonul Basarabeasca – Iargara, după care, probabil din motive de încredere sau economie, a continuat cu una singură. Totul sub supraveghere atentă, cu instructori la bord și emoții pe șine.

CFM anunță cu mândrie că, în cadrul testului, au fost folosite tehnologii moderne: monitorizare video și transmiterea electronică a documentelor. Surse neconfirmate spun că emailul chiar a ajuns la destinație. Mai mult, la stația Cahul a fost restabilită rampa de încărcare-descărcare — pentru prima dată în ultimii 10 ani, fapt notat cu markerul fosforescent al progresului.

Cursa a avut un scop strategic să vadă dacă linia rezistă când trece un tren greu și dacă estacada renovată chiar suportă marfa. Și, a rezistat de data asta.

CFM subliniază și beneficiile ecologice: un asemenea tren poate înlocui până la 100 de camioane, reducând presiunea asupra drumurilor și salvând planeta — cel puțin pe segmentul Basarabeasca–Cahul.