Aeroportul „stresant” din Europa – unde 34.000 de bagaje au dispărut într-un singur an

„Cel mai stresant aeroport” din Europa a fost desemnat după ce a pierdut 34.000 de bagaje într-un an. Platforma online Preply a analizat 25 dintre cele mai mari aeroporturi din Europa pentru a afla care oferă cea mai proastă experienţă pentru pasageri.

Studiul a luat în considerare factori precum recenzii Google, numărul de recenzii „stresante”, cererile de bagaje pierdute, punctualitatea şi numărul de pasageri care trec prin fiecare aeroport.

Heathrow a fost numit cel mai stresant aeroport din Europa, deoarece a pierdut 34.000 de bagaje într-un an, potrivit express.co.uk.

Aeroportul Heathrow a obţinut „un scor de stres” de 6,4 din 10. Aproximativ 65,74% dintre zboruri pleacă la timp şi numai într-un singur an au existat 34.700 de căutări pentru bagaje pierdute care au implicat aeroportul.

Pe locul al doilea se află Aeroportul Manchester, cu un scor de stres de 5,44 din 10. Aici au fost făcute doar 9.180 de căutări pentru bagaje pierdute, iar 66,11% dintre zboruri au plecat la timp.

Cele mai stresante 15 aeroporturi din Europa şi scorul mediu de stres din zece:

Londra Heathrow, Marea Britanie – 6,4

Manchester, Marea Britanie – 5,44

Londra Gatwick, Marea Britanie – 5,4

Charles de Gaulle, Franţa – 5,16

Londra Stansted, Marea Britanie – 5,14

Istanbul, Turcia – 4,38

Leonardo Da Vinci Fiumicino, Italia – 4.11

Berlin Brandenburg, Germania – 3.76

Oslo, Norvegia – 3.57

Amsterdam Schiphol, Ţările de Jos – 3,53

Palma de Mallorca, Spania – 3,5

Josep Tarradellas Barcelona, Spania – 3.48.

Urmărește Business Magazin

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bagaje #Aeroport #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.