Aeroportul „stresant” din Europa – unde 34.000 de bagaje au dispărut într-un singur an

„Cel mai stresant aeroport” din Europa a fost desemnat după ce a pierdut 34.000 de bagaje într-un an. Platforma online Preply a analizat 25 dintre cele mai mari aeroporturi din Europa pentru a afla care oferă cea mai proastă experienţă pentru pasageri.

Studiul a luat în considerare factori precum recenzii Google, numărul de recenzii „stresante”, cererile de bagaje pierdute, punctualitatea şi numărul de pasageri care trec prin fiecare aeroport.

Heathrow a fost numit cel mai stresant aeroport din Europa, deoarece a pierdut 34.000 de bagaje într-un an, potrivit express.co.uk.

Aeroportul Heathrow a obţinut „un scor de stres” de 6,4 din 10. Aproximativ 65,74% dintre zboruri pleacă la timp şi numai într-un singur an au existat 34.700 de căutări pentru bagaje pierdute care au implicat aeroportul.

Pe locul al doilea se află Aeroportul Manchester, cu un scor de stres de 5,44 din 10. Aici au fost făcute doar 9.180 de căutări pentru bagaje pierdute, iar 66,11% dintre zboruri au plecat la timp.

Cele mai stresante 15 aeroporturi din Europa şi scorul mediu de stres din zece:

Londra Heathrow, Marea Britanie – 6,4

Manchester, Marea Britanie – 5,44

Londra Gatwick, Marea Britanie – 5,4

Charles de Gaulle, Franţa – 5,16

Londra Stansted, Marea Britanie – 5,14

Istanbul, Turcia – 4,38

Leonardo Da Vinci Fiumicino, Italia – 4.11

Berlin Brandenburg, Germania – 3.76

Oslo, Norvegia – 3.57

Amsterdam Schiphol, Ţările de Jos – 3,53

Palma de Mallorca, Spania – 3,5

Josep Tarradellas Barcelona, Spania – 3.48.

Urmărește Business Magazin

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bagaje #Aeroport #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că ajustările tarifelor la energie trebuie făcute la timp, chiar dacă acestea presupun majorări pentru consumatori, pentru a evita acumularea datoriilor în întreprinderile din sector. Totodată, el susține că actuala ajustare a tarifelor nu va fi ultima, iar mecanismul de compensații trebuie extins și orientat mai precis către gospodăriile vulnerabile.

Potrivit lui Grosu, crizele energetice prin care Republica Moldova trece din 2021 au arătat că autoritățile trebuie să fie transparente cu populația și să nu amâne ajustarea tarifelor atunci când costurile reale cresc.

„Prima [lecție] — să fim sinceri cu cetățenii noștri și să ajustăm tarifele la timp. (…) Dacă nu le ajustezi la timp, bagi întreprinderea în datorii. Și cumva îți creează senzația: domnule, dacă amânăm mai încolo. Nu se amână, pentru că datoriile cresc, cresc, cresc și odată va trebui să le onorăm”, a declarat președintele Parlamentului.

Grosu a precizat că actuala rundă de ajustări tarifare nu va fi ultima, sugerând că tarifele vor continua să fie revizuite în funcție de evoluția costurilor din sectorul energetic.

„Această ajustare tarifară nu va fi ultima”, a spus șeful Legislativului.

În paralel, autoritățile intenționează să adapteze sistemul de compensații astfel încât ajutorul să ajungă la un număr mai mare de consumatori și să fie acordat mai țintit. Grosu a amintit că, în primii ani ai crizei energetice, mecanismul s-a concentrat în special pe consumatorii de gaze și energie termică, în timp ce gospodăriile care se încălzesc cu lemne au fost inițial mai puțin acoperite.

Potrivit acestuia, obiectivul Guvernului este majorarea numărului de beneficiari ai compensațiilor. Grosu a spus că atragerea resurselor externe pentru finanțarea sprijinului energetic se află și pe agenda discuțiilor purtate de premier în cadrul vizitei sale la New York.

Guvernul utilizează în prezent un mecanism de compensații monetare pentru consumatorii casnici, calculat în funcție de veniturile gospodăriei, costurile energetice și sursa principală de încălzire. În documentele oficiale aferente sezonului rece 2025–2026, Executivul arată că mecanismul urmărește menținerea sprijinului pentru gospodăriile vulnerabile în contextul variațiilor tarifare.

#Grosu #populație #tarife