Datoria se scumpește! Guvernul plătește dobânzi de peste 10% pentru banii împrumutați

Costul împrumuturilor contractate de stat pe piața internă continuă să crească. Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM), în luna iulie 2026, ratele medii ponderate ale dobânzii la titlurile de stat cu scadențe de până la un an au atins cele mai ridicate niveluri din acest an.

Astfel, dobânda efectivă pentru bonurile de trezorerie cu scadența de 182 de zile a urcat la 10,21%, față de 10,18% în iunie și 9,75% la începutul anului.

În cazul titlurilor cu scadența de 364 de zile, rata efectivă a dobânzii a crescut la 10,08%, comparativ cu 9,93% în iunie și 9,51% în ianuarie.

Și obligațiunile de stat cu maturitatea de doi ani au înregistrat o majorare, dobânda efectivă ajungând la 10,03%, față de 10,02% în luna precedentă și 9,52% în ianuarie.

În schimb, randamentul obligațiunilor de stat cu scadența de șapte ani a coborât la 7,80%, comparativ cu 8,16% în iunie.

Singurul segment care a rămas neschimbat este cel al bonurilor de trezorerie cu scadența de 91 de zile, unde rata efectivă a dobânzii s-a menținut la 3,07% pe tot parcursul anului.

Ultimele date publicate de Ministerul Finanțelor arată că , la 30 iunie 2026, datoria de stat internă a ajuns la 57,34 miliarde de lei, în creștere cu 5,35 miliarde de lei față de începutul anului. Majorarea s-a produs în principal ca urmare a finanțării nete pozitive prin emisiunile de valori mobiliare de stat pe piața primară, în valoare de 5,02 miliarde de lei, la care s-au adăugat încă 327,75 milioane de lei atrase prin plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice. Evoluția arată că Guvernul continuă să se bazeze într-o măsură tot mai mare pe împrumuturile de pe piața internă pentru acoperirea necesităților de finanțare ale bugetului de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #datorie #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile tot mai frecvente asupra porturilor și infrastructurii din regiunea Mării Negre încep să redeseneze fluxurile mondiale de cereale. Marii cumpărători din Asia caută furnizori alternativi pentru grâu și uleiuri vegetale, în condițiile în care exporturile Ucrainei și Rusiei au scăzut puternic, iar costurile transportului au explodat, potrivit Bloomberg.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Rusia și Ucraina asigură împreună peste un sfert din exporturile mondiale de grâu. În mod tradițional, cerealele din regiunea Mării Negre sunt printre cele mai ieftine în această perioadă a anului și au o pondere importantă pe piața internațională.

În prima jumătate a lunii august, exporturile de cereale ale Ucrainei s-au prăbușit cu 75% față de perioada similară a anului trecut. În cazul Rusiei, livrările din august ar urma să fie cu 56% sub media ultimilor cinci ani, potrivit estimărilor ProZerno.

Tensiunile au început deja să se reflecte în prețuri. Contractele futures pentru grâu tranzacționate la Chicago au crescut cu aproximativ 15% de la sfârșitul lunii iunie.

Problemele apar într-un moment critic al sezonului, când volume importante din noua recoltă ar trebui să ajungă pe piața mondială. Regiunea Mării Negre este unul dintre principalii furnizori mondiali de cereale și ulei de floarea-soarelui, produsele fiind exportate în special către Asia, Africa și Europa.

Indonezia, al doilea cel mai mare importator mondial de grâu, a cumpărat recent grâu australian cu livrare în septembrie și octombrie. Și alte state din Asia de Sud-Est au rezervat cereale australiene pentru aceeași perioadă.

În același timp, cumpărători din Bangladesh au solicitat oferte pentru grâu din România, iar pe piață au apărut inclusiv solicitări pentru produse din America de Nord.

România și Bulgaria ar putea beneficia de perturbarea rutelor tradiționale din Marea Neagră. Comercianții care trebuie să livreze grâu ucrainean sau rusesc către clienții asiatici întâmpină dificultăți în găsirea armatorilor dispuși să opereze în zona afectată de război. În unele cazuri, traderii au propus înlocuirea cerealelor contractate cu marfă provenită din România și Bulgaria.

Alte contracte, care nu permiteau o asemenea flexibilitate, ar fi fost reziliate invocându-se situații de forță majoră.

Problemele sunt amplificate de perturbarea activității porturilor. Trei terminale importante din portul rusesc Novorossiisk și-au suspendat temporar activitatea după un atac cu drone. Ucraina, la rândul său, a anunțat că în luna august niciun vas nu a intrat în porturile din zona Odesa Mare.

Costurile transportului au crescut puternic. Tariful de navlosire pentru transportarea mărfurilor din Ucraina către Indonezia a ajuns în august la aproximativ 90 de dolari pe tonă, față de 70 de dolari cu doar câteva săptămâni înainte.

Probleme sunt semnalate și în apropierea portului Novorossiisk, unde unele nave desemnate pentru încărcare ar fi rămas în așteptare în Marea Neagră, la distanță de terminalele de cereale.

Criza afectează și piața uleiurilor vegetale. India a început să caute surse alternative de ulei de palmier, soia și rapiță pentru a compensa întârzierile livrărilor de ulei de floarea-soarelui din regiunea Mării Negre. Unele companii indiene s-au orientat deja către furnizori din statele baltice și Argentina.

Impactul asupra pieței alimentare mondiale va depinde de durata perturbărilor. Ucraina pregătește noi rute feroviare pentru exportul cerealelor, iar Rusia analizează, la rândul său, alternative pentru transportarea produselor agricole.

Noile coridoare terestre sunt însă puțin probabil să poată înlocui integral capacitatea porturilor de la Marea Neagră. Autoritățile de la Kiev avertizează că, dacă porturile vor rămâne închise, aproximativ 30 de milioane de tone de exporturi agricole ucrainene ar putea să nu mai ajungă pe piața mondială.

Analiștii S&P Global Energy avertizează că prețurile grâului ar putea continua să crească, în condițiile în care piața ar putea subestima impactul perturbării infrastructurii de export din Rusia și Ucraina asupra disponibilității cerealelor la nivel mondial.