Afacerea cu profit dulce, amenințată de reducerea suprafețelor de sfeclă! Un petrolist, mare importator de zahăr

În ultimii ani, Republica Moldova a înregistrat o tendință descendentă în ceea ce privește suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr. De la un nivel mediu de 15 mii hectare, această suprafață a scăzut la aproximativ 11 mii hectare, potrivit analizei economistului Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

„Mai mulți factori au contribuit la această diminuare, printre care se numără costurile ridicate asociate cu cultivarea sfeclăi de zahăr. Creșterea prețurilor la resurse energetice în 2022 a sporit cheltuielile pentru îngrășăminte, făcând această cultură mai puțin atractivă pentru agricultori în comparație cu alte culturi cu costuri de producție mai reduse”, este de părere economistul Iurie Rija.

Cu toate acestea, perspectivele pentru anul 2024 sunt mai optimiste, deoarece cele două companii producătoare de zahăr din R. Moldova au contractat aproape 14 mii de hectare de teren pentru cultivarea sfeclăi de zahăr, indicând o creștere în comparație cu anul precedent.

Interesul crescut al fermierilor vine în contextul unei creșteri semnificative a prețului la zahăr în 2022 și 2023, cauzată de deficitul înregistrat în Europa. Această creștere a prețurilor face ca cultivarea sfeclăi de zahăr să devină mai profitabilă, ceea ce explică în parte creșterea suprafețelor cultivate în 2024.

Totuși, există riscuri asociate cu această tendință ascendentă. Prețul zahărului ar putea fi influențat de intrarea pe piața blocului comunitar din Ucraina a unor cantități semnificative de zahăr ieftin, ceea ce ar putea determina o scădere a prețurilor în viitor.

În ceea ce privește producția internă de zahăr, Republica Moldova produce în medie între 60 și 100 de mii de tone anual, acoperind consumul intern de 75-80 de mii de tone, cu uneori o rezervă pentru export de 10-20 de mii de tone. Cu toate acestea, exporturile de zahăr rămân nesemnificative, în timp ce importurile depășesc semnificativ exporturile.

„Cea mai mare cantitate de zahăr produsă a fost înregistrată în 2021- circa 100 mii tone. La finele anului 2021 au rămas stocuri de zahăr în țară de circa 25-30 mii tone, iar interzicerea exporturilor acestora în anul 2022 a păstrat prețurile interne la zahăr la un nivel relativ stabil, contribuind totodată la acoperirea deficitului apărut în anii 2022- 2023 din acel stoc”, a punctat Rija.

Exporturile de zahăr din Republica Moldova rămân în prezent nesemnificative. Importurile, sunt și ele nu atât de mari. Se importă zahăr din două tipuri de materii prime- din trestie de zahăr și din sfeclă de zahăr, care sunt distribuite în proporții aproximativ egale.

Importurile de zahăr în Republica Moldova depășesc substanțial exporturile- în 2023 s-au importat 45 tone contra 117 kg exportate, în perioada 1 ianuarie 13 martie 2024 s-au importat 25 tone, contra 110 kg exportate.

„La capitolul prețuri medii, după cum am menționat anterior- pentru importuri în 2023 acesta a crescut la 32,07 lei/kg, ce reprezintă o apreciere de 29,3% în raport cu prețul din 2022 (24,79 lei/kg). Astfel , zahărul este unul din puținele produse alimentare pentru care în 2023 a crescut prețul. Însă, deja în 2024 se observă primele semnale de ieftinre- prețul mediu la import scade până la 23,34 lei/kg”, mai spune Rija.

Printre principalele companii importatoare de zahăr în R. Moldova se numără producătorul local SRL”SUDZUCKER-MOLDOVA” – a făcut importuri în 2021, 2022- câte 50 tone anual. În perioada 2023- 2024 compania nu a realizat importuri de zahăr. În rândurile importatorilor se găsește și compania „PETROM-MOLDOVA” S.R.L. (19 mii tone în 2023). În listă sunt incluse și anumite Asociații Obștești și fundații de binefacere.

Țările de unde se importă zahăr în Moldova sunt- USA (importuri realizate de comunitățile creștine), Slovacia, România, Olanda, Germania, Ucraina.

În ultimii 4 ani, cantitățile de zahăr exportat din R. Moldova au fost nesemnificative. Cel mult s-a exportat în 2020- 1 tonă, la preț de 14,21 lei/kg. În 2023 volumul a constituit doar 117 kg (38,82 lei/kg), în perioada 1 ianuarie- 13 martie 2024- 110 kg (25,38 lei/kg).

Exporturile de zahăr din Republica Moldova au fost în ultimii ani minime, reflectând cererea internă mare și necesitatea de a acoperi consumul intern. Totuși, există perspective pentru o eventuală creștere a exporturilor, în funcție de evoluția prețurilor și cererii internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Încercând să iasă din cea mai severă criză din decenii, Egiptul şi-a scos active de mare valoare la vânzare, iar marile puteri din regiunea Golfului îşi scot cecurile. În ultimele nouă luni, vizitatori importanţi din Arabia Saudită şi Qatar, cât şi din UAE, au fost zărite în Egipt. Stând pe munţi de cash de pe urma vânzărilor masive de petrol şi gaze, delegaţiile au în vizor investiţii majore.
Fondul suveran din Abu Dhabi ADQ a achiziţionat recent o participaţie de 40%, evaluată la 882,5 milioane de dolari într-o firmă egipteană care la rândul său a cumpărat deţineri ale guvernului aflat în criză de cash în cadrul a şapte hoteluri, considerate bijuterii ale sectorului egiptean al ospitalităţii.

În februarie, ADQ a anunţat şi o investiţie de 35 miliarde de dolari în Egipt ce include drepturile de transformare a oraşului Ras El-Hekma. Este cea mai mare tranzacţie din istoria Egiptului, iar Cairo a primit cashul în câteva zile, salvându-i economia.

Finanţarea a ajutat Egiptul să pună în acţiune o mult-aşteptată devalorizare monetară, văzută drept vitală pentru refacerea încrederii investitorilor şi atragerea de noi fonduri. În februarie 2023, autorităţile din Egipt au listat peste 30 de companii în legătură cu care investitorii puteau depune oferte pentru participaţii, în sectoare ca cel financiar, petrolier, imobiliar şi portuar. Iniţial, UAE a fost singurul stat arab care a investit consistent.

Arabia Saudită se luptă cu UAE pentru putere în regiune, dar nu a acţionat decât după tranzacţia de 35 miliarde de dolari încheiată de UAE.

La rândul său, fondul suveran din Qatar poartă discuţii pentru achiziţia participaţiei deţinute de guvernul egiptean în operatorul mobil Vodafone Egypt Telecommunications SAE.

Brandul de benzinării Wataniya Petroleum este de asemenea parţial de vânzare, iar tranzacţia ar fi una majoră, marcând prima privatizare a unei companii deţinute de puternica armată egipteană. În diverse etape, Petromin Corp. din Arabia Saudită şi Abu Dhabi National Oil s-au arătat interesate de acest active.

Autorităţile au sugerat că şi alte active deţinute de companii aflate sub controlul armatei ar putea fi scoase la vânzare, un pas care ar duce la îndeplinire cerinţele FMI şi Băncii Mondiale de reducere a controlului statului asupra companiilor. Şi China se luptă pentru influenţă în regiune făcând afaceri în Egipt.

Peste 1.500 de companii chineze sunt înregistrate în Egipt. Peste 140 dintre acesteau au investit în această ţară. În 2022, majoritatea investiţiilor au mers către proiecte industriale, urmate de construcţii şi servicii.

De exemplu, compania chineză CSCEC a contribuit la accelerarea procesului de modernizare a Egiptului prin construirea unui district de business cu 20 de turnuri în noua capitală administrativă a ţării.

În perioada 2017-2022, investiţiile chineze în Egipt au avansat cu 317%. În aceeaşi perioadă, investiţiile americane în Egipt au scăzut cu 31%. În această perioadă, comerţul dintre Egipt şi China a înregistrat o creştere fără precedent. Drept urmare, China a devenit cel mai mare partener comercial al Egiptului timp de opt ani consecutiv.