Afaceri sub presiune: Dobânzile mari și inflația lovesc profitabilitatea companiilor rusești

28 Nov. 2024, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Nov. 2024, 09:45 // Actual //  Ursu Victor

Ratele ridicate ale dobânzilor și creșterea costurilor au dus la cel mai slab rezultat financiar al companiilor rusești (profituri minus pierderi) din ultimii doi ani. În septembrie, acestea au înregistrat un profit net de doar 21,37 trilioane de ruble pentru primele nouă luni ale anului, conform datelor Rosstat. Deși cifra este cu 1,34 trilioane de ruble mai mare față de perioada ianuarie-august, este semnificativ mai mică comparativ cu anul precedent, înregistrând o scădere de 19,1%.

Ultima dată când companiile au raportat un profit atât de scăzut a fost în septembrie 2022, când abia au depășit pragul de un trilion de ruble.

Ministrul de Finanțe, Anton Siluanov, a declarat că scăderea veniturilor din impozitul pe profit reprezintă o surpriză pentru autorități. „Până la 20 noiembrie, veniturile din acest impozit au scăzut cu 7% față de anul trecut, ceea ce înseamnă 357 miliarde de ruble mai puțin”, a precizat oficialul.

Cele mai afectate sunt regiunile producătoare de cărbune, precum Kemerovo, care a înregistrat o scădere de 59%. Alte zone afectate includ regiunile Novgorod, Murmansk, Buriația și Vologda. În sectorul minier, pierderile companiilor de cărbune au atins 91,3 miliarde de ruble în primele nouă luni ale anului.

Companiile rusești se confruntă cu un val de cheltuieli crescute, în condițiile în care Banca Centrală menține rate ridicate ale dobânzilor pentru a tempera inflația. Totodată, deficitul acut de forță de muncă determină majorarea salariilor, care au crescut în septembrie cu 17,8% față de aceeași lună a anului trecut, în timp ce creșterea reală a fost de 8,4%.

Un raport al Centrului Analitic pentru Macroeconomie și Prognoză Economică estimează că aproximativ 20% dintre companiile industriale vor avea dificultăți în rambursarea datoriilor până la sfârșitul anului, din cauza dobânzilor ridicate și a scăderii rentabilității. În multe industrii, rentabilitatea s-a redus până la niveluri similare cu cele ale obligațiunilor de stat, descurajând investițiile.

Banca Centrală a Rusiei susține că majoritatea investițiilor provin din resurse proprii ale companiilor, iar profitabilitatea ridicată din trecut a susținut activitatea economică. Totuși, dacă declinul profiturilor din septembrie devine o tendință, creșterea economică ar putea încetini mai mult decât estimează autoritățile, care prevăd o creștere de 2,6% în 2025.

Analiștii sunt sceptici în privința perspectivelor. Investitorul Evgheni Kogan avertizează că riscul unei recesiuni în 2025 este mare și că multe companii ar putea să nu reziste crizei economice ce se prefigurează.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.