Numirea noilor membri ai Consiliului de Administrație al Moldovagaz, încă în ceață

28 Nov. 2024, 09:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Nov. 2024, 09:35 // Actual //  Ursu Victor

Nominalizarea noilor membri ai Consiliului de Administrație al Moldovagaz rămâne sub semnul întrebării, în pofida unui consens preliminar între Ministerul Energiei și Gazprom. Ministrul Energiei, Victor Parlicov susține că propunerile vor fi supuse unei noi proceduri de votare, dar procesul depinde de convocarea ședinței Consiliului de Observatori.

Conform Ministerului Energiei, propunerile pentru Consiliul de Administrație sunt Dorin Junghietu – Președinte al Consiliului de Administrație, Vadim Ceban – Vicepreședinte și Eduard Calancea și Radu Mandraburca – Membru.

„Există un consens privind aceste nominalizări, iar următorul pas este organizarea ședinței Consiliului de Observatori pentru aprobarea lor. Ne dorim un Consiliu de Administrație funcțional cât mai curând posibil”, a declarat Victor Parlicov.

În acest context, ministrul a precizat că discuțiile legate de un proiect privind desemnarea conducerii temporare la Moldovagaz pot fi considerate închise, afirmând că „nu va fi nevoie de măsuri suplimentare”.

Cu toate acestea, surse citate de BANI.MD susțin că Gazprom nu intenționează să convoace ședința Consiliului de Observatori în viitorul apropiat. Convocarea ar trebui făcută de Vitalie Markelov, vicepreședintele Consiliului de Administrație de la Gazprom, care încă nu a stabilit o dată a ședinției pentru aprobarea membrilor CA.

Pe 25 septembrie, urma să fie stabilit un nou Consiliu de Administrație la Moldovagaz, dar Ceban a rămas interimar, în lipsa unei decizii a Consiliului de Observatori. Acest consiliu are șase membri: patru din partea Gazprom și doi din partea Republicii Moldova, iar deciziile se iau cu cel puțin cinci voturi, ceea ce complică luarea unei hotărâri clare.

Moldovagaz este controlată majoritar de Gazprom (50%), urmată de Agenția Proprietății Publice (35,3%) și Tiraspoltransgaz (13,14%). Conform datelor financiare, compania a înregistrat un profit de 1,282 miliarde de lei în 2023, comparativ cu pierderile de 323 milioane de lei în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.