Avertisment cutremurător: Energia electrică s-ar putea scumpi cu 50%! Care sunt cauzele?

28 Nov. 2024, 10:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Nov. 2024, 10:16 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a declarat în cadrul emisiunii „Noveaia nedelea” de la TV8 că prețul la energia electrică în Republica Moldova ar putea crește semnificativ în perioada următoare, însă nu se așteaptă o dublare a tarifelor.

„Este dificil să estimăm o valoare exactă acum, deoarece depindem de modul în care va reacționa piața din România. În prezent, prețul pe piața românească este de aproximativ 3,80 lei moldovenești per kilowatt, dar acolo există posibilitatea de a alege furnizorul. Noi sperăm să ajungem la acest sistem în viitor”, a precizat ministrul.

Conform calculelor prezentate, în cazul unei eventuale achiziții de energie de pe piețele externe la un preț de aproximativ 150 de euro/MWh, tariful final pentru consumatori ar putea crește cu până la 50%. „Aceasta ar însemna un tarif de aproximativ 3,50 lei/kWh, comparativ cu actualul 2,50 lei/kWh. Totuși, este important de menționat că tariful final nu depinde exclusiv de prețul de achiziție al energiei. În structura tarifară sunt incluse și costuri pentru CET-uri, surse regenerabile și alte componente”, a explicat Parlicov.

Ministrul a subliniat că actualul preț mediu la energie, de 66 de euro/MWh, este rezultatul unui acord avantajos cu un furnizor precedent, dar în cazul unor necesități suplimentare de energie, achizițiile vor trebui realizate de pe piață, la prețuri mai mari.

În prezent, Chișinăul cumpără 80% din necesarul de curent de la Cuciurgan la un preț de 66 de dolari MWh, care produce energia electrică în baza gazului gratuit de la Gazprom.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.