Afacerile din agricultură ale soțului milionar al fostei vice-guvernatoare BNM îi merg ca pe roate. Se extinde

28 Mart. 2022, 13:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Mart. 2022, 13:36 // Actual //  bani.md

Consiliul Concurenței analizează operațiunea de concentrare economică ce urmează a se realiza prin achiziționarea cotei de 100% din capitalul social al întreprinderii „Basarabia – Agro” SRL de către „Elevator Com Group” SRL, care este controlată de către Ion Echim soțul vice-guvernatoarei BNM, Emma Tăbârță. Echim a deținut anterior și funcția de vice-președinte al Consiliului Concurenței, dar și al Agenției pentru Protecția Consumatorului.

În informația Consiliului Concurenței se spune că părțile implicate în operațiunea de concentrare economică își desfășoară activitatea în domeniul agriculturii, în special cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase.

Basarabia – Agro este deținută de 14 persoane își are sediul în Anenii Noi, Hîrbovăț. Compania a fost reorganizată din cooperativă agricolă în SRL în anul 2021. Potrivit ultimelor date în anul 2020 a contabilizat un venit de 18,8 mil. de lei și un profit de 1,1 mil. de lei. Compania numără 59 de angajați și se ocupă cu cultivarea cerealelor (grâu, orz), semințe de floarea soarelui, struguri, mere. De asemenea, face făină de calitate superioară, ulei de floarea soarelui, mazăre verde conservată și le vinde pe piața internă și externă.

Elevator Com Group ăși are sediul la Căușeni și se ocupă cu cultivarea cerealelor. Ion Echim administrează 15 companii. Una dintre cele mai mari este Wetrade Agro SRL. În anul 2020 cifra de afaceri a companiei a fost de 702 mil. de lei, iar profitul de 2,8 mil. de lei. Wetrade Agro prelucrează peste 30.000 de hectare de terenuri agricole, fiind astfel unul dintre cei mai deținători de terenuri agricole din Republica Moldova.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.