Afacerile sunt afaceri: Oligarhul rus Abramovich a vândut celebrul club de fotbal Chelsea unui miliardar american

Oligarhul rus Roman Abramovich a vândut celebrul club de fotbal Chelsea lui Todd Boehly pentru 5,2 miliarde de dolari, scrie Bloomberg.

Tranzacţia de 4,25 miliarde de lire sterline (5,25 miliarde de dolari) include o achiziţie de 2,5 miliarde de lire sterline de acţiuni la Chelsea plus 1,75 miliarde de lire sterline pentru investiţii suplimentare în beneficiul clubului, potrivit unui comunicat de vineri care confirmă rapoartele anterioare ale Bloomberg News.

Consorţiul condus de Todd Boehly şi Clearlake Capital a ajuns la un acord pentru a cumpăra Chelsea Football Club, care va face din Chelsea a zecea echipă din Premier League susţinută în totalitate sau parţial de investiţii americane.

Veniturile vânzării vor fi depuse într-un cont bancar îngheţat din Regatul Unit, cu intenţia de a dona 100% din ele unor cauze caritabile, aşa cum a confirmat Abramovich . Va fi necesară aprobarea guvernului britanic pentru ca veniturile să fie transferate din acel cont, a declarat reprezentanţii Chelsea.

Cele 1,75 miliarde de lire sterline care vor fi investite de grupul lui Boehly vor fi direcţionate pentru stadioanele Stamford Bridge şi Kingsmeadow ale clubului, precum şi către echipa sa feminină, academia de dezvoltare a jucătorilor de tineret şi Fundaţia Chelsea, potrivit comunicatului.

Consorţiul care a cumpărat clubul îl include pe omul de afaceri elveţian Hansjoerg Wyss şi directorul executiv al Guggenheim Partners Mark Walter, a informat Bloomberg News. Clearlake Capital va deţine un pachet de circa 61%, conform unei surse apropiate tranzacţiei.

Boehly şi Walter sunt coproprietari ai Los Angeles Dodgers de la Major League Baseball. Grupul nu şi-a declarat oficial membrii sau participaţiile acestora.

Chelsea a fost una dintre cele mai bune echipe ale Europei în ultimii 20 de ani, iar sub Abramovich a devenit campioana europeană a sezonului trecut. În ciuda succesului său pe teren, clubul pierdea în continuare 1,2 milioane de dolari pe săptămână, potrivit lui Kieran Maguire, lector în finanţarea fotbalului la Universitatea Liverpool.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Abramovici #club #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.