Afacerile sunt afaceri: Oligarhul rus Abramovich a vândut celebrul club de fotbal Chelsea unui miliardar american

Oligarhul rus Roman Abramovich a vândut celebrul club de fotbal Chelsea lui Todd Boehly pentru 5,2 miliarde de dolari, scrie Bloomberg.

Tranzacţia de 4,25 miliarde de lire sterline (5,25 miliarde de dolari) include o achiziţie de 2,5 miliarde de lire sterline de acţiuni la Chelsea plus 1,75 miliarde de lire sterline pentru investiţii suplimentare în beneficiul clubului, potrivit unui comunicat de vineri care confirmă rapoartele anterioare ale Bloomberg News.

Consorţiul condus de Todd Boehly şi Clearlake Capital a ajuns la un acord pentru a cumpăra Chelsea Football Club, care va face din Chelsea a zecea echipă din Premier League susţinută în totalitate sau parţial de investiţii americane.

Veniturile vânzării vor fi depuse într-un cont bancar îngheţat din Regatul Unit, cu intenţia de a dona 100% din ele unor cauze caritabile, aşa cum a confirmat Abramovich . Va fi necesară aprobarea guvernului britanic pentru ca veniturile să fie transferate din acel cont, a declarat reprezentanţii Chelsea.

Cele 1,75 miliarde de lire sterline care vor fi investite de grupul lui Boehly vor fi direcţionate pentru stadioanele Stamford Bridge şi Kingsmeadow ale clubului, precum şi către echipa sa feminină, academia de dezvoltare a jucătorilor de tineret şi Fundaţia Chelsea, potrivit comunicatului.

Consorţiul care a cumpărat clubul îl include pe omul de afaceri elveţian Hansjoerg Wyss şi directorul executiv al Guggenheim Partners Mark Walter, a informat Bloomberg News. Clearlake Capital va deţine un pachet de circa 61%, conform unei surse apropiate tranzacţiei.

Boehly şi Walter sunt coproprietari ai Los Angeles Dodgers de la Major League Baseball. Grupul nu şi-a declarat oficial membrii sau participaţiile acestora.

Chelsea a fost una dintre cele mai bune echipe ale Europei în ultimii 20 de ani, iar sub Abramovich a devenit campioana europeană a sezonului trecut. În ciuda succesului său pe teren, clubul pierdea în continuare 1,2 milioane de dolari pe săptămână, potrivit lui Kieran Maguire, lector în finanţarea fotbalului la Universitatea Liverpool.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Abramovici #club #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.