Agenția ONU pentru refugiați așteaptă un nou val migraționist peste Republica Moldova

Astfel, potrivit misiunii, de pe 24 februarie, frontiera Moldovei cu Ucraina a fost traversată de peste 500.000 de persoane, dintre care în prezent peste 82.000 se află acum pe teritoriul țării noastre.

Pentru a face față ONU are la dispoziție 414 milioane de dolari

Majoritatea celor care au ales să se adăpostească în Moldova sunt găzduiți acum de către comunitatea locală, în timp ce, circa 3.500 de persoane sunt cazate în Centrele de Acomodare pentru Refugiați. De asemenea, 45 % dintre cei aflați în Moldova sunt copii.

Șefa misiunii ONU pentru refugiați în Republica Moldova, Francesca Bonelli, firmă că echipa misiunii Națiunilor Unite pentru refugiați are în prezent peste 80 de angajați .

Francesca Bonelli a declarat că toți refugiații beneficiază de un sprijin financiar în valoare de 2.200 de lei lunar, pentru fiecare membru al familiei. Pentru aceasta, cei interesați trebuie doar să se adreseze la unul dintre cele șapte centre de înregistrare.

Ce planuri au agențiile umanitare

Oficialul internațional a menționat că agențiile umanitare au planuri comune până la sfârșitul anului, în baza unui posibil scenariu care ar putea duce la o escaladare a situației din interiorul Ucrainei și, respectiv, la un nou flux al unui număr mare de refugiați în Moldova.

Planul Revizuit de Răspuns pentru Refugiați prevede un buget de peste 414 milioane de dolari, pentru a răspunde nevoilor refugiaților și ale comunității gazdă. De asemenea, UNHCR Moldova deține două depozite de rezervă, cu articole necesare în cazul în care fluxul de refugiați va crește.

#ucraineni #refugiati #ONU

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor nu susține, la această etapă, majorarea plafonului de 80 de mii de euro pentru achiziția imobilelor cu bani în numerar. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că măsura trebuie privită prin prisma interesului cetățenilor și a regulilor internaționale stricte privind prevenirea spălării banilor.

„Toată chestia trebuie făcută nu pentru piața imobiliară, ci pentru cetățeni. Problema cetățenilor o înțelegem foarte bine”, a afirmat ministrul.

Oficialul a recunoscut că există numeroase situații reale în care oamenii s-au trezit cu sume mari în numerar, inclusiv din cauza practicii salariilor „în plic”, care nu a fost întotdeauna alegerea angajaților. Totuși, el a subliniat că problema de fond nu este existența numerarului, ci justificarea provenienței banilor.

„Problema nu este în numerar, problema este în proveniența banilor. Principiile internaționale sunt foarte stricte”, a punctat Gavriliță.

Potrivit acestuia, legislația actuală a reprezentat deja o facilitate, prin simplificarea introducerii în sistem a unor sume mai mari de numerar față de pragul internațional uzual de 10.000 de euro. În aceste condiții, o nouă relaxare ar ridica riscuri.

Ministrul a avertizat că este dificil de făcut o diferență obiectivă între cetățenii de bună-credință, care au acumulat bani legal dar i-au ținut în afara sistemului, și persoanele implicate în evaziune sau activități ilicite.
„Nu putem să fim o țară civilizată în care să permitem pungi cu bani aduse la bancă fără ca asta să afecteze reputația noastră internațională”, a spus el.

În paralel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională lucrează la strategia de incluziune financiară și analizează eventuale instrumente suplimentare de sprijin pentru cetățenii de bună-credință. Autoritățile dau însă asigurări că orice soluție va respecta standardele stricte de combatere a spălării banilor.

Gavriliță a transmis și un avertisment populației: păstrarea unor sume mari în numerar poate genera probleme în timp. „Sume mai mari de 10.000 de euro ținute în numerar vor crea probleme mai devreme sau mai târziu. Evitați aceste situații”, a recomandat ministrul.