Țara în care pâinea mai ajunge doar pe masa bogaților. Prețul unui kilogram de făină depășește 20 de dolari

Pâinea a devenit, în Coreea de Nord, simbolul celor care au un statut privilegiat, în contextul în care, în timpul pandemiei de Covid-19, prețul făinii a explodat, potrivit Insider.

„Doar cei care sunt cu adevărat bogați își pot cumpăra făină importată și pot face pâine și jijim (clatite sărate)”, a declarat un localnic sub protecția anonimatului pentru Radio Free Asia (RFA), potrivit Insider.

În această țară, făina a ajuns să fie de trei ori mai scumpă decât orezul, considerat multă vreme un aliment de lux rezervat celor mai bogați, în condițiile în care majoritatea nord-coreenilor consumă în principal porumb și alte cereale inferioare.

”Când prețul făinii este de peste două sau trei ori mai mare decât cel al orezului, așa cum este acum, pâinea devine dintr-odată hrană doar pentru oficialii de rang înalt și pentru bogați. Alimentele făcute cu făină sunt acum un simbol al bogăției”, a mai declarat aceeași sursă.

În 2019, un kilogram de făină costa între 4.000 și 4.600 de woni (4,44 – 5,11 dolari). După începutul pandemiei însă, prețul a urcat până la 30.000 de woni (33 dolari) pe kilogram, iar în prezent se vinde în cele mai multe locuri cu 18.000 de woni (20 de dolari)/kg.

Prețul a explodat în 2020, după ce autoritățile au decis oprirea importurilor și închiderea granițelor.

Anul acesta, granițele au fost redeschise pentru scurt timp, până când China a anunțat că are un nou focar de Covid, iar Phenianul a raportat primele cazuri de infectare.
Potrivit CIA, Coreea de Nord se confruntă cu o penurie alimentară extrem de severă, având rezerve doar pentru 2 sau 3 luni,

#paine #achizitie #Coreea de Nord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.