Agricultorii francezi intenţionează să reia protestele ample faţă de politica agricolă a UE

Cele mai importante sindicate ale agricultorilor din Franţa vor să declanşeze noi demonstraţii începând „din 15 noiembrie”. Liderii de sindicat au discutat marţi şi au decis să reluarea acţiunilor de protest pentru a pune presiune pe autorităţi. Unul dintre liderii agricultorilor a menţionat discuţiile privind realizarea unui acord comercial între Comisia Europeană şi Mercosur care ar putea aduce în Europa din America de Sud cantităţi uriaşe de carne şi cereale, potrivit Le Figaro.

În Franţa au avut loc deja primele proteste. Aproximativ 200 de fermieri s-au adunat în jurul prefecturii Ariège, luni seara, în timp ce aproximativ 60 de fermieri au aruncat lână, baloti de fân şi paie în faţa unor clădiri administrative din Auch.

Proteste de amploare au avut loc iarna trecută în cea mai mare parte a Europei. Agricultorii au protestat fiind nemulţumiţi de impactul măsurilor de mediu şi al costurilor de producţie ridicate provocate de inflaţie. De asemenea, fermierii, în special cei din estul Europei, nu sunt de acord cu politica UE privind importul de cereale ieftine din Ucraina şi de intenţia de a încheia un acord privind importurile cu ţările din America de Sud.

Totodată, au existat solicitări în anumite regiuni legate de combustibili şi apa pentru irigaţii. La proteste au participat numeoşi fermieri. Aceştia au blocat şosele, porturi, căi ferate şi puncte vamale, au demonstrat în faţa sediiilor UE, au dat foc la cauciucuri şi uneori s-au ciocnit violent cu poliţiştii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermieri #Franta #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maxim Brăila, cunoscut în trecut pentru declarațiile sale elogioase la adresa președintelui rus Vladimir Putin, a fost numit în funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor în cadrul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Numirea sa a fost votată de 57 de deputați în cadrul ședinței plenare a Parlamentului.

Decizia a venit în urma unui concurs public organizat de Comisia economie, buget și finanțe, care l-a propus pentru un mandat de șapte ani, fără posibilitate de reînnoire. Brăila este licențiat în drept, magistru în științe economice și drept public, și urmează studii de doctorat la Universitatea de Studii Europene din Moldova. El a activat atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv în poziții de conducere.

Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor este un organ colegial format din șapte consilieri, inclusiv directorul general, iar atribuțiile acesteia vizează examinarea contestațiilor în cadrul achizițiilor publice.

Maxim Brăila a apărut pentru prima dată în atenția opiniei publice în mai 2011, când, fiind elev în clasa a XII-a, s-a înscris în cursa electorală pentru Consiliul Municipal Chișinău, ca independent. A obținut puțin peste 200 de voturi, adică 0,06% din sufragii.

În acea campanie, Brăila declara că vrea să fie „un politician de tipul lui Vladimir Putin – un lider adevărat care se gândește la cetățeni”, subliniind totuși că nu susține regimul nedemocratic de la Moscova. Ulterior, a afirmat că a ales să nu se alinieze partidelor politice pentru a nu fi controlat de „mafioți și oligarhi”, potrivit unui material al Europei Libere.

Numirea sa într-o funcție-cheie într-o instituție cu rol esențial în integritatea proceselor de achiziții publice ridică semne de întrebare legate de evoluția ideologică a fostului candidat independent și de criteriile de integritate care au stat la baza selecției.