Agricultorii francezi intenţionează să reia protestele ample faţă de politica agricolă a UE

Cele mai importante sindicate ale agricultorilor din Franţa vor să declanşeze noi demonstraţii începând „din 15 noiembrie”. Liderii de sindicat au discutat marţi şi au decis să reluarea acţiunilor de protest pentru a pune presiune pe autorităţi. Unul dintre liderii agricultorilor a menţionat discuţiile privind realizarea unui acord comercial între Comisia Europeană şi Mercosur care ar putea aduce în Europa din America de Sud cantităţi uriaşe de carne şi cereale, potrivit Le Figaro.

În Franţa au avut loc deja primele proteste. Aproximativ 200 de fermieri s-au adunat în jurul prefecturii Ariège, luni seara, în timp ce aproximativ 60 de fermieri au aruncat lână, baloti de fân şi paie în faţa unor clădiri administrative din Auch.

Proteste de amploare au avut loc iarna trecută în cea mai mare parte a Europei. Agricultorii au protestat fiind nemulţumiţi de impactul măsurilor de mediu şi al costurilor de producţie ridicate provocate de inflaţie. De asemenea, fermierii, în special cei din estul Europei, nu sunt de acord cu politica UE privind importul de cereale ieftine din Ucraina şi de intenţia de a încheia un acord privind importurile cu ţările din America de Sud.

Totodată, au existat solicitări în anumite regiuni legate de combustibili şi apa pentru irigaţii. La proteste au participat numeoşi fermieri. Aceştia au blocat şosele, porturi, căi ferate şi puncte vamale, au demonstrat în faţa sediiilor UE, au dat foc la cauciucuri şi uneori s-au ciocnit violent cu poliţiştii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermieri #Franta #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ultima tranșă de finanțare din programul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu a mai fost acordată Republicii Moldova după demiterea fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Declarația a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Contransens” a publicației ZIUA.

Întârzierea reformelor de guvernanță și anticorupție din Republica Moldova pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a garanta că banii publici sunt cheltuiți corect, a punctat Ioniță.

Potrivit acestuia, partenerii externi au atras în repetate rânduri atenția asupra problemelor de transparență și control al cheltuielilor publice.

„La voi, cheltuielile… noi nu putem garanta că banul public este cheltuit corect”, a spus Ioniță, menționând că lipsa unor mecanisme eficiente de verificare creează suspiciuni privind modul în care sunt utilizate resursele bugetare.

Economistul a dat drept exemplu proiectele de infrastructură, unde, potrivit lui, apar frecvent dubii legate de calitatea lucrărilor executate.

„Ați văzut știrea asta cu asfaltul: trebuie să fie 14 centimetri, dar pun șapte. Nu mai vorbesc de calitate și așa mai departe”, a afirmat el.

Veaceslav Ioniță susține că problema nu este doar modul în care sunt cheltuiți banii publici, ci și faptul că instituțiile statului nu dispun de suficiente instrumente pentru a demonstra că aceste cheltuieli sunt verificate eficient.

Economistul a făcut referire și la reacțiile partenerilor externi, inclusiv ale Fondului Monetar Internațional (FMI), care, potrivit lui, au subliniat că lipsa unor mecanisme solide de control al finanțelor publice reprezintă un risc atunci când este vorba de acordarea de împrumuturi.

În acest context, Ioniță a invocat și conceptul de „datorie odioasă”, utilizat în dreptul internațional, care se referă la situațiile în care o guvernare contractează împrumuturi contrar intereselor populației, iar ulterior aceste datorii pot fi contestate.

„Există cazuri în practica internațională când statele au demonstrat că datoriile contractate de guverne corupte au fost împotriva voinței cetățenilor și împotriva intereselor naționale”, a explicat economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, partenerii externi sunt atenți la modul în care sunt gestionate finanțele publice și la existența unor instituții independente capabile să verifice utilizarea banilor publici.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.